Fiecare persoana ce vine in viata voastra este o oglinda si un invatator. Scopul lor este de a ne ajuta sa vedem aspectele asupra carora mai trebuie sa lucram. Sa vedem partile din noi de care incercam sa fugim. Noi fugim de multe dintre aceste persoane, si totusi nimeni nu ne este dusman! Toti cei ce vin in viata noastra sint aceia care ne invata ceva sau oglindesc ceva cu care nu vrem sa ne confruntati. Pentru noi totul pare foarte real, prieteni, familie, dusmani, le punem nume, si totusi, ei sint doar niste invatatori si oglinzi, si nimic mai mult.
Doar cind vom constientiza si realiza acest lucru, doar atunci vom opri procesul de acuzare al altora pentru problemele noastre si vom accepta responsabilitatile propriei vieti, indiferent ca sint bune sau rele.
Nimeni nu este menit sa aiba o viata grea, nimeni nu este menit sa fie nefericit, noi ne cream propria (ne)fericire. Facem acest lucru deoarece ne este frica sa ne traim visele, deoarece analizam deciziile pe care trebuie sa le luam, in loc de a „face” pur si simplu. Evolutia spirituala se refera la indepartarea fricii de a face ceva, se refera la credinta si increderea ca putem crea propria realitate. Se refera la iubirea de sine in ciuda faptului ca, poate, credeti ca altii nu o fac. Amintiti-va, aceia care credeti ca fac acest lucru, sint acolo ca sa oglindeasca pentru noi lipsa noastra de incredere si credinta in noi.
Indata ce lectia este invatata, persoana nu mai vine in viata noastra, ei se indeparteaza sau noi facem acest lucru. Tot ceea ce pare a fi negativ, poate fi schimbat in pozitiv. Tot ceea ce trebuie sa facem este sa decidem sa schimbam lucrurile si sa fim determinati si sa nu ne lasam sub influenta Sinelui, a carui singur scop este de a ne opri din procesul de inaintare. Spiritualitatea nu are legatura numai cu a fi religios, smerit sau pios, ci are legatura cu faptul de a fi noi cu adevarat, si doar cind facem acest lucru, ne putem trai viata in modul in care era stabilit sa o traim. Cind vedem persoane in jurul nostru care oglindesc ceva si care sint actori pe scena noastra, atunci lectiile nu par a fi atit de grele, ele devin experiente din care sa invatam.
Priviti pe toti aceia din viata voastra, ca pe un dar, pentru ca ei asta sint, si cind fac ceva care va supara, intrebati-va de ce simtiti atita suparare. Atunci, veti fi capabili sa vedeti carui aspect trebuie sa-i acordati atentie in viata voastra.
drumuricatretine.wordpress.com 
Tot ceea ce trebuie sa facem este sa decidem sa schimbam lucrurile si sa fim determinati si sa nu ne lasam sub influenta „Sinelui”, a carui singur scop este de a ne opri din procesul de inaintare.
Asa e corect sau in loc de Sine trebuia scris Ego?
„Cred că dragostea ne ridică în proprii noştri ochi. Şi cât de mult ai vrea să fii aşa cum te vede celălalt! Ai dori, şi chiar încerci, să micşorezi distanţa dintre ceea ce ştii că eşti în realitate şi ceea ce intuieşti că vede în tine cel pe care-l iubeşti.” Octavian Paler / Autoportret intr-o oglida sparta.
Eu sunt cel cu intrebarile… Ce facem cind ni se da aceeasi lectie sa o invatam si singura concluzie „logica” pe care o tragem este ca „femeile e la fel”?
Avem 2 variante, sa continuam sa fim misogini si sa ne „impacam” ca toate „este” la fel sau sa ne gindim ca e ceva gresit in abordarea noastra si sa vedem cauza in noi! Noi am facut ca ele sa se comporte la fel!
Aici sa ma ierte tagma masculina ca am „tradat”!
orice „lectie” care nu e invatata se va repeta pina o vei invata… cu regret, dar nu e loc de „negociere” in planurile spirituale.
etichetarile de genul „toate femeile sint la fel” sint – printre alte cauze – produse ale ego-ului (mai exact, a lipsei de acceptare a partii feminine din sufletul masculin, pentru ca si voi aveti o Anima in sufletul vostru). facem ce facem si ne intoarcem tot la iubirea de sine, despre care voi posta un articol in curind.