Bine ai venit pe pagina mea de blog!
…iar faptul că ai ajuns aici, nu este o întâmplare!
Eşti şi tu, la fel ca mine, în căutarea unui drum. Al drumului atât de fascinant către noi înşine. Cea care îţi scrie este un om pentru care existenţa unei lumi sufleteşti şi a unei lumi spirituale nu este o noţiune sau o concepţie filosofică, ci o preocupare permanentă bazată pe mulţi ani de introspecţie, practică de dezvoltare personală şi spirituală.
Orice drum de transformare interioară ne determină să ne confruntăm cu propriile temeri, obsesii, neputinţe şi orgolii pe care nu credem că există adânc în subconştientul nostru. Cine nu are maturitatea necesară de a înfrunta propriile umbre lăuntrice care se ridică în faţa unei reale introspecţii, nu se află decât în perioada „romantică” a cunoaşterii de sine, şi nu a unui drum de transformare şi echilibrare interioară reală. Ceea ce nu conduce spre rezultate concrete morale în viaţa de zi cu zi, ceea ce nu îi face pe oameni mai echilibraţi, armonioşi, dar şi mai responsabili este departe de a fi un drum autentic de dezvoltare psiho-spirituală.
Mă adresez ţie, căutătorului de Adevăr, care eşti dispus să păşeşti alături de mine, pe un drum al răbdării şi autoeducării lăuntrice pentru a ajunge la cunoaştere, în mod real şi moral, drum care să te conducă spre înţelegerea realităţilor pe care le întâlneşti în lumea miraculoasă a psihicului şi a spiritului.
Adevărata comoară este în sufletul tău şi aşteaptă să fie descoperită… Înlătură vălul care îl acoperă şi lasă-l să iasă la Lumină!
Strălucirea sufletului tău nu este dată de către cei din jurul tău, ci de tine însăţi/însuţi!
Fii, aşadar, binevenit(ă) pe Drumul către tine!
25 Martie 2009
––––––––––––––––––––––––––––––-
Care este scopul meu în această viaţă?
Ce misiuni am de îndeplinit şi ce lecţii am de învăţat?
Cum îmi pot regăsi echilibrul interior şi cum pot avea relaţii (mai) armonioase cu cei din jur?
Care este cauza blocajelor şi fricilor care mă împiedică să am viaţa pe care o doresc?Te invit alături de mine să păşim împreună cu curaj în aflarea acestor răspunsuri. Dacă te-ai decis să faci acest pas, scrie-mi pe adresa:
solarris.coaching@gmail.com
şi îţi voi oferi amănuntele referitoare la acest subiect.
https://www.facebook.com/drumuricatretine/
drumuricatretine.wordpress.com 
Un blog minunat, de o mare valoare sufleteasca și noblețe! Un adevărat balsam al inimii mele! Am respirat cu multa placere și dragoste acest articol, a fost un prilej de bucurie și relaxare. Aștept cu nerăbdare clipa în care sa am puțin timp pentru a-mi putea face o placere irezistibila sufletului meu!
Vă mulțumesc pentru invitație, aș dori să găsesc răspuns la toate întrebările dar nu știu de la ce să încep
Minunat blog, multumesc ca existi ❗
Super blog , nota 10 cu plus ! Ma mai ,, luminez ” la cap in acest fel… Articolele pe care nu am timp sa le citesc acum, le-am salvat si le voi recomanda la randul meu si altora interesati de spiritualitate, dezvoltare personala, de evolutie, in general.
E de munca, mai ales pentru noi, astia…mai trecuti ( 😛 ), cu gandirea pervertita in materialitate, dar si pentru cei tineri, care evident, sunt fiii nostrii si le-am inoculat vrand-nevrand tiparele noastre de gandire, pentru ca, „asa trebuie” si asa ne-au setat si pe noi, la randul nostru cei responsabili de educatia noastra…
Nu-i nimic, pentru inceput trebuie sa vrei si sa faci un pas, apoi inca unul si tot asa.
Iar un blog de acest fel e un reper, un ghid, un sprijin….Multumesc! ❤
Anna
Postarile tale sunt gesturi de bunatate, care vin nu intamplator in calea celor care au nevoie de incurajare, care simt ca trebuie sa-si dea jos „ochelarii” grijilor lor si sa priveasca lumea asa cum e ea! Adica o lume minunata, asa cum a creat-o Dumnezeu!
Multumesc!
Mi-a facut o deosebita placere sa gasesc acest site si doresc sa fiu abonata, sa pot primi mereu noutati…imi place sa ma informez continuu…
Va multumesc!
La momentul potrivit am descoperit acest „delicios” blog dacă-i pot spune așa.
Mulțumesc !
Chiar sunt bucuroasa c-am descoperit astazi un loc de popas in cetatea ta. M-am relaxat cu roua picaturilor de intelepciune pentru care iti port profund respect. Bafta! O sa mai trec pe-aci.
Am deschis aceasta pagina si am gasit ceea ce aveam nevoie; am gasit incredere, siguranta, credinta!
Iti multumesc din suflet!
Asemeni stelelor ce stralucesc si ziua , chiar daca nu le vedem noi stim ca ele exista; nu te-am vazut, dar te-am simtit aproape, nu ne-ai zarit, dar ne-ai calauzit pasii, ne-ai sprijinit de fiecare data cand ne-am clatinat si ai raspuns, parca citindu-ne indoiala din gand…
2013 ,un an important pentru mine, fiind anul in care am gasit directia, anul in care n-am mai cautat haotic si mai ales anul in care m-am redescoperit.
Recunostinta si ganduri pline de iubire pentru tine !Te imbratisez cu drag !
Iti multumesc pentru ca, intr-o perfecta sincronicitate, de atitea ori – uneori am spus, dar de cele mai multe ori nu am spus asta – ai raspuns exact la intrebarea care ma framinta. Sau daca nu au fost intrebari, mesajele tale nu au facut decit sa confirme ceea ce gindeam, simteam la momentul scrierii mesajelor. O zi minunata!
Multumesc Solaris !
Mă bucur ca existati ! Aici găsesc răspuns la multe întrebări !
Raspunsurile sunt in noi… important e doar sa ne amintim de ele…
Cu drag!
„… iar faptul că ai ajuns aici, nu este o întâmplare!”
Cred ca da! Vreau certitudine, liniste, pace….
Gasim intotdeauna ceea ce cautam, Silvia! Si nu e deloc departe ceea ce cauti…
Citesc periodic articolele pe care le scrieti si pentru mine sunt „hrana pentru suflet”.
Vă multumesc cu multa recunostinta!
Sa-ti fie de folos!
Imi place foarte mult acest blog…..am citit cu mult interes o multime de articole…..Au fost o alinare pentru sufletul meu ravasit si distrus de moartea prematura a sotului meu…..pentru care inca mai intreb „de ce?” Am cautat raspunsuri……si chiar am gasit. Voi citi de cate ori am timp din acest blog, va multumesc ca existati !
Fii binevenita, Daniela!
Cu drag, o zi minunata!
Ca sa ne descoperim si in final sa ne indeplinim scopul in viata avem nevoie in cele mai multe momente de ghizi, indiferent ce forma iau ei. Acest blog a fost si va fi in continuare un ghid pentru mine. Felicitari pentru toata munca depusa.
Fii binevenit si sa-ti fie spre folosul sufletului si inaintarii pe Cale toate informatii gasite aici! O zi binecuvantata, cu drag!
Felicitari pentru blog! Ma bucur tare mult ca am ajuns pe blogul dumneavoastra imi place foarte mult ce citesc si am gasit multe raspunsuri la intrebarile mele. Va multumesc si va doresc mult succes in continuare!
Bun venit, Adeena! Multumec pentru ganduri si popasul facut! O zi minunata!
Nu intamplator am ajuns sa citesc scrierile tale , ci pentruca sunt o cautatoare .
Am observat ca majoritate cautatorilor sunt femei. Poti sa-mi raspunzi de ce ? Eu am o explicatie si anume ca femeile prin programare genetica sunt mai legate de partea materiala a vietii si ma gandesc ca in procesul de nastere a omului nou, spiritual, evolutia spirituala este mai pregnanta la femei. As vrea sa aflu gandirea ta. Voi continua sa urmaresc tot ceea ce postezi , care este cu adevarat o raza de lumina pe drumul vietii , care s-a cam intunecat dealungul existentei . Multumesc .
Bun venit, Viorica, si iti multumesc pentru popasul facut in acest spatiu virtual!
Faptul ca domnii care trec pragul acestui blog nu sunt chiar atat de activi ca si prezenta prin comentarii, nu inseamna ca numarul lor nu este mare… As putea zice ca raportul de „forte” feminine si masculine este chiar foarte echilibrat, iar deschiderea spre aceste subiecte este general valabila pentru toti oamenii. Ceea ce numim noi programare genetica s-a dovedit ca nu mai e chiar atat de actualitate, in sensul ca ADN-ul nostru se poate schimba de-a lungul timpul tocmai prin calitatea gandurilor si a trairilor pe care o fiinta le poate avea… E un subiect foarte amplu si destul de controversat inca, iar pe de alta parte, nu ne ajuta cu nimic sa afirmam ca evolutia spirituala e mai pregnanta la femei. In plan spiritual suntem suflete, continand deopotriva feminin si masculin… Nu suntem mai presus sau mai prejos unii fata de altii, ci doar diferiti…
De ce romanticii nu-s pe calea cea buna?
„Cine nu are maturitatea necesară de a înfrunta propriile umbre lăuntrice care se ridică în faţa unei reale introspecţii, nu se află decât în perioada “romantică” a cunoaşterii de sine, şi nu a unui drum de transformare şi echilibrare interioară reală.”
Romanticii sunt iubitori de aproapele nu doar de sine. A ne concentra doar la studiul propriei persoane este departe de a fi romantic, intr-adevar, dar nu inseamna ca e singura cale armonioasa.
Bun venit, Fortuna!
Continutul frazei la care faci referire cu nu are nici o legatura cu romanticii, ca si persoane. Cu siguranta, daca vei mai reciti mesajul vei descoperi adevaratul sens.
Pe curand!
Acum am descoperit acest blog formidabil,pentru care va felicit !Nu este intamplator ca am intrat pe acest site chiar in seara de CRACIUN , este un cadou pentru mine.
Craciun binecuvantat, Mihaela, si bine ai venit printre noi! Sa ai Lumina pe Cale…
Drumul ce pornește din propria ființă înglobează în sine o imensă Lumină. Vă mulțumesc din suflet pentru crearea acestui blog. Multă sănătate vă doresc…
Sunt pentru prima data pe acest blog. o sa mai revin cu siguranta. multumesc 🙂
Esti binevenit oricand, Andrei! Pe curand!
Descoperind acest blog am pasit intr-un mic ,,Rai Virtual”…voi reveni intotdeauna cu placere pentru ca este un loc unde imi ,,hranesc sufletul si inima”…Pace si dragoste !
Frumos multumesc pentru popas si gandurile transmise. Esti in locul in care ai fost dintotdeauna, pentru ca e sufletul tau. Cu drag!
Atata liniste….atat de bine ma simt pe pagina ta… atata iubire…atat de bine.
Un om minunat, nascut sa aduca liniste, calm in suflete.
Lumina iti doresc in tot ceea ce faci, dragoste,credinta si speranta.Te imbratisez cu dragoste, suflet drag.
Cristina, bine te-am gasit! Blogul acesta este doar o oglinda, reflectand ceea ce exista in fiecare dintre voi. Fiecare vede ceea ce vrea sa vada…
Iti multumesc pentru timpul petrecut in acest spatiu al cautarilor launtrice si sper ca informatiile gasite aici sa te aduca si mai aproape de tine, fiinta minunata!
Dragostea este raspunsul la toate intrebarile…
Buna ziua! Am descoperit si eu blogul… de fapt un bun amic mi-a spus despre el; initial l-am salvat fara sa ma uit, dar intr-o seara neavand ce face, m-am apucat de citit. Ce pot sa spun…? Imi place si este greu de lasat. Am multe de invatat si descoperit… ma bucur ca exista oameni care creeaza ceva bun… Doamne ajuta!!!
Bine te-am gasit si iti multumesc ca ni te-ai alaturat! Din momentul in care pasim constienti pe Cale, va fi mereu ceva nou de invatat si de descoperit…
Iti doresc sa te bucuri de tot ceea ce vei descoperi pe acest drum catre tine!
Am descoperit si eu blogul. Este in stand-by de o saptamana.
Si tocmai in aceasta seara m-am apucat de rasfoit. Evident ca imi e greu sa ma opresc.
Si aproape se face lumina pe cer 🙂
Astept cu nerabdare sa il lecturez in intregime, dar, mai ales, sunt atenta la orice misca in interior. Este lectia mea de astazi (dupa ce am vazut articolul despre Sine).
Pe paharul meu cu apa sta frumos mesajul: Minune:)
Ma bucura trecerea ta pe aici si iti urez bine ai venit!
Viata ne trimite multe semne… deschisi sa fim spre intelegere! Drum lin pe Cale!
Eu personal multumesc si am toata recunostinta pentru ideile, sentimentele si emotiile din articolele si filmele de pe blogul tau cu care simt ca sunt in rezonanta .
Multumesc pentru gandurile transmise, Adi! O zi minunata!
Foarte intereresante articolele si din fiecare avem ceva de invatat .MULTUMIM.
Cu drag, Elena!
Ma bucur ca am descoperit acest foisor de lumina 🙂 !
Fii binevenita, Gabriela!
Iti multumesc pentru toate lectiile de viata pe care le-am invatat cu ajutorul tau si pentru grija, daruirea si iubirea care se revarsa din tot ce faci.
Astept cu aceeasi nerabdare intalnirile din 2012.
A fost o surpriza placuta sa constat ca esti de genul feminin.
Ma bucur ca am ajuns aici sper sa gasesc o cale si lumina.Am trecut prin multe in ultimii aproape 3 ani, pierderea locului de munca, dezamagiri, inima zdrobita, uitasem de credinta eram dezradacinata acum incerc sa ma adun sa scap de depresie si sa vad lumina cu ajutorul Dumnezeu
Fii binevenita, Oanna! Tot ceea ce speri sa gasesti a fost, este si va fi mereu in tine. Pastreaza din trecut doar invatamintele care ti-au fost oferite prin acele lectii de viata si ramai centrata in prezent si reaminteste-ti ca detii puterea interioara necesara de a-ti cladi viitorul prin propriile-ti forte!
Buna
am descoperit site-ul acum, cand am cea mai mare nevoie de un sfat, si nu ma mai satur de citit. Nimic nu e intamplator. Mi-au placut in mod deosebit articolele despre libertatea in iubire si despre frica. Ma lupt cu propria mea slabiciune si constat ca eu, persoana care se credea atat de puternica, sunt un nimic cand ma indepartez de Dumnezeu. Multumesc din suflet.
Bine te-am gasit, Sarra!
Luptele noastre interioare sint tocmai acele momente in care am uitat de licarirea Divina care se afla in fiecare dintre noi; acea licarire care ne aminteste ca sintem parte din Intreg si ca cea mai mare putere pe care o avem este Iubirea!
Iti multumesc cu recunostinta ………..
Las lacrima sa spuna ……………..ceea ce nu pot sa expim in cuvinte
Viata m-a ingenunchiat de mai multe ori ….am continuat sa merg uneori,in genunchi,alteori taras, am reusit sa ma ridic ………….acum sunt din nou aproape de pamant…….
In cuvintele tale gasesc alinare si puterea de a merge mai dparte…
Namaste
Mariana
Bine te-am gasit, Mariana!
Nici o forta, nici un eveniment si nici o persoana nu ne poate dobori decat in momentul in care noi permitem a se intampla asta.
Scopul ascuns al vietii nu este nici de a ne tranti la pamint, nici de a ne face sa suferim, ci doar de a ne reaminti cine suntem si pentru ce am venit aici. In fiecare incercare pe care o traversam se ascunde un test, fie emotional, fie spiritual, menit sa ne ajute sa evoluam, sa ne descoperim potentialul si forta de a le putea traversa prin puterea interioara, pe care fiecare dintre noi o are.
Viata noastra poate capata o alta traiectorie din momentul in care alegem in mod constient sa ne schimbam perceptia pe care o avem asupra a tot ce ni se intampla.
Aici e un loc, un loc poti sa te mai incarci cu lumina si putere necesara atunci cand oamenii in general iti provoaca neliniste, cand simiti ca locul tau nu e aici si acum, ca esti nevoit sa accepti atatea nereguli ale sistemului in care traim.
Daca se poate as dori sa vorbesc cu voi care v-ati trezit, cu voi care ganditi cu sufletul, nu cu capul.
Va doresc sa cunoasteti si sa aveti multa intelepciune in tot ce faceti si spuneti.
Si daca am obosit sa caut comoara? Toate drumurile pe care le-am urmat au fost fundaturi, cate un luminis ici-colo, dar nu mai mult…nu destul cat sa ma ajute sa-mi gasesc drumul meu, pe care sa-l strabat usor, cu incredere. Sa stiu, sa simt ca daca-l urmez, nu ma voi impotmoli.
Pentru ca dupa multe caderi, chiar daca te ridici, esti lovit, chiar daca te vindeci, raman cicatrici. Si, cu timpul, te ridici tot mai greu, te vindeci tot mai urat. Cautarea devine tot mai grea pentru ca mereu gasesti alte straturi soioase ce trebuiesc inlaturate. Si te intrebi daca nu cumva, comoara ta nu exista.
Oboseala si drumurile inchise sunt asemeni unor semne puse in calea noastra spre a ne atrage atentia, pentru a ne face sa constientizam ceva despre noi insine.
Este important ca in astfel de momente sa facem un popas, sa ne luam un ragaz pentru a ne intreba si a ne raspunde de ce avem tendinta sa pornim pe drumuri infundate, pe drumuri care duc spre niciunde, ce element comun au toate aceste alegeri care ne duc intr-o anume directie etc.
Indiferent de raspunsul pe are il gasim, nu trebuie sa ne invinovatim si nici sa ne judecam pentru alegerile facute altadata, ci doar sa tragem aer in piept, sa constientizam ca posibilitatile pe care le avem de acum inainte pot fi altele decat cele pe care le-am ales pana in acel moment si apoi sa pornim mai departe…
Avem intotdeauna ceva de invatat din toate aceste caderi, la fel cum avem in noi puterea de a ne ridica si a porni mai departe. Si mai presus de orice, ni s-a dat marele dar de a face alegeri: fie ne asezam pe marginea drumului si lasam viata sa treaca pe langa noi la voia intamplarii, fie gasim taria in noi de a merge mai departe in directia destinului nostru…
Ma bucur teribil sa gasesc acest site….nu am apucat sa citesc tot, evident, dar ce am citit pana acum este probat de experienta mea de viata. Ma bucur sa vad ca sunt atatia oameni interesati de cine suntem cu adevarat si ce rol avem pe pamant.
Sarbatorile ce vin sa va aduca bucurii si lumina in suflete! 🙂
Multumesc pentru vizita si pentru urari! Sa-ti fie Sarbatorile pline de Lumina si Iubire!
Bun gasit!
De cum am intrat aici, m-a incantat ce am gasit, si am salvat repede adresa blogului tau, ca sa revin atunci cand am cate un ragaz…
Zile frumoase!
Cu drag, te astept oricind vei simti nevoia unui popas de suflet.
Multa Lumina iti doresc pe drumurile catre tine!
Sunt fericita ca te-am gasit!
Eu,am pierdut tot..sot,dupa 42 de ani de casatorie, fiu, la numai 39 de ani.
MERG MAI DEPARTE si multumesc Domnului pentru toate incercarile prin care am trecut si trec!
As fi foarte onorata daca ar fi posibil sa ne cunoastem mai bine, sa acumulez aceste cunostiinte, necesare pentru SUFLET, mai ales ca am ramas singura pe lume , doar cu Dumnezeu.
cu multa iubire MIHA45
Bine te-am gasit, mihaela!
Oamenii vin si pleaca din viata noastra, dar legatura stabilita la nivel de suflet este singura care dureaza peste timp si spatiu; esti un suflet puternic si curajos, dincolo de toate incercarile prin care ai trecut.
Si stii de unde iti vine toata puterea asta? Din faptul ca il ai alaturi pe Dumnezeu.
… iar cei care Il au alaturi, nu sunt niciodata singuri!
Cu mult drag si o seara cu pace in suflet sa ai!
Solaris vreau sa iti multumesc pentru cartile puse la dispozitie. Sunt comori pentru spirit, mai ales pentru cei care nu locuiesc in Romania. Si ma mai ajuta sa stiu ce carti sa cumpar cand ajung in tara. Pe buna dreptate: „Dar din dar se face Raiul” 🙂
Sa-ti fie spre folosul sufletului…
Am ajuns acasa dupa o zi cu peripetii prin Onesti:mi s-au furat actele si in scurt timp trebuia sa declar la banci cardurile pt blocare.Eram destul de dezamagita,suparata pe mine….
Inainte de a deschide calculatorul, mi-am cerut iertare de la toti cei pe care i-am invinovatit: de la baiatul ce mi-a furat portofelul,de la sotul meu,(si pe el eram suparata-din cauza lui m-am intors din drum,sa-i cumpar ceva,si-am avut grija sa-i reprosez asta)….dar mai ales pe mine…..
In sfarsit, am avut certitudinea ca e mai bine sa renunt la sentimentul de vina, rapid, total…..si-am respirat usurata,muuuuuuuuult mai linistita….am deschid PC-ul, direct la site-ul dvs, unde mi se spunea cat se poate de clar: problemele sint binefaceri nebanuite ale vietii!
Fii binevenita, Magdariana!
Mesajul tau este un semnal cit se poate de clar legat de ceea ce se numeste „terapia prin iertare” – ca lectie de viata, de faptul ca trebuie sa multumim lui Dumnezeu, chiar si atunci cand trecem prin momente mai dificile, dar in legatura si cu sincronicitatile din viata noastra.
E minunat atunci cand constientizam ce efect eliberator are iertarea.
Iti multumesc si eu pentru gandurile frumoase transmise!
Ma bucur sa vad ca nu sunt singur in cautarile mele spirituale,
Ma bucur sa stiu ca sunt si alte suflete ce vor sa redevina „albe” si apoi „negre”.
Am ajuns pe acest blog si nu este o intamplare…
Gasesc multe idei, multi autori ce merita explorati, multe cai ce e bine sa le descoperim, insa este important sa nu uit un lucru : sa raman acelasi eu in drumul meu spre mine.
Nu va lansati in cautare decat daca stiti unde vreti sa ajungeti, problematica unei cautari interioare prin intermediul experientelor altora poate sa influenteze subiectul intr-o mica sau mare masura, important este sa ramaneti aceeasi la ceea ce sunteti si simtiti.
Bine ai venit, Razvan!
Incep prin a-ti spune ca suntem multi, foarte multi porniti pe acest drum al cautarilor spirituale, si cred ca nu mai spun nici o noutate. Desigur, diversitatea cailor ne face sa ne intalnim pe un drum sau altul, unii cu altii. Dar odata identificata calea corecta de evolutie spirituala, asa cum o spui si tu, trebuie sa ramanem constanti ei.
Am mai spus-o si in alte imprejurari, ca aceasta calatorie spre noi insine e o calatorie personala si ca nu exista un „indreptar” general valabil pentru toti, pentru ca fiecare isi are propriul nivel de evolutie spirituala. Poate ca ccea ce m-a ajutat pe mine sa evoluez, nu corespunde si altei persoane, ca metoda. Dar cand exista claritatea si baza corecta pusa, mi-e greu sa cred ca ne mai traim propriile experiente influentate de ceea ce spun sau scriu altii.
Pe de alta parte, nu cred ca ni se arata directia clara de la bun inceput (desi semne exista mai mereu). Fiecare dintre noi, daca priveste in urma, va descoperi ca intr-un fel credea ca ii arata drumul la virsta de 20 de ani, si altfel arata dupa 10, 20 sau 30 de ani.
Poate reusesti sa ma lamuresti ce ai vrut sa spui prin: „Ma bucur sa stiu ca sunt si alte suflete ce vor sa redevina “albe” si apoi “negre”.
Ganduri de bine catre tine!
mda, sunt dator se pare cu un raspuns,
prin „alb” ma refer la culoarea puritatii, a luminii vazute pana la un anumit nivel spiritual. albul este alb cand este vazut in lumina.
Dupa cum stim exista Material, Spiritual si Divin…
Sufletul tinde prin purificare sa devina „alb” si dupa trairi consecutive si reincarnari ciclice el reuseste in cele din urma sa reintre in albul pur al luminii, insa acest lucru este valabil doar pana in nivelul superior al Lumii Spirituale.
In Lumea Divina nu mai exista lumina perceputa de suflet ci este o altfel de lumina. In Divin Sufletul isi pierde identitatea, Liber Arbitru si se contopeste cu Dumnezeirea, redevenind astfel inteligenta „Negrului”. cand se va reusi acest lucru vom fi cu adevarat fericiti, acolo existand Fericirea adevarata.
Cand suntem cu adevarat pregatiti sa intram in Divin, vom avea dreptul de alegere, intre ramanerea in Spirit sau Contopirea cu Divinul, insa in momentul in care alegem Divinul nu va mai fi cale de intoarcere, deoarece noi insine devenim o particula a Dumnezeirii. Trecerea poate parea pentru unii sfasietoare. groaznica, deoarece „nimeni nu poate privi pe Dumnezeu fara sa fie sfasiat”, insa in aceasta dezintegrare a sufletului noi reusim cu adevarat sa cunoastem fericirea. Astfel inainte de trecere sufletul este pur, desavarsit, luminos (Alb), dupa trecere el se contopeste cu Totul, pierzandu-si identitatea, devine Negru.
Un alt lucru la care m-am referit este ideea pura a faptului ca orice obiect cand este observat capata culoare, insa cand nu exista observatori el redevine negru.
Precum in intuneric nu distingem nimic decat daca avem lumina, si astfel toate ni se par negre, obiectele respective vibrand toate in acelasi fel, redevenind particule ce vibreaza la unison. dar despre asta alta data
Solarris,
Tu ce ne poti spune despre alb si negru? 🙂
Multumim,
Fac parte din Intregul multicolor a tot ceea ce este.
Imi pare bine ca gasesc, aici la tine, multe lucruri interesante…!
O sa revin, ca este de “munca”!
O zi cu iubire sa ai!
Felicitari pt tot ceea ce faceti!
Sunt recunoscatoare ca v-am gasit pt ca aveti tot ceea ce caut de un an incoace.
Nu am cuvinte sa va multumesc si va apreciez munca titanica pe care o faceti.
Sanatate!
Sa-ti fie intru folosul sufletului, Cristinn!
Am ajuns sa citesc, pe acest site “intamplator”. Citind si trecand dintr-o pagina in alta, m-am simtint “tot mai acasa”. Am simtit ca am gasit ce caut de cand m-am nascut, LINISTEA si LIBERTATEA, dar mai presus de toate LUMINA.
Sunt un pionier al blog-urilor si am descoperit intamplator drumuricatretine de 15 min. Am putine cuvinte care sa poata descrie bucuria mea de a descoperi atat de multe fiinte pe cale si atatea materiale la un loc, unele parcurse si uitate deja de mine. Pentru cele noi si pentru subiectele interesante, promit ca voi reveni.
cu mult drag, Cristina
…nici eu nu cred in coincidente, iar daca am ajuns sa te „gasesc” aici, STIU ca asa trebuia sa fie! Oricum, multumesc! am primit deja cateva raspunsuri. Minunat blog-ul tau! l-am „descoperit” de 3 zile si nu ma mai satur citindu-l. Felicitari! Te simt un spirit intelept intr-un om modest 🙂 Numai bine!
Nu aveti nciun cunoscator de engleza care sa va ajute la traducerea blogului?
Am vazut ca siteul este pentru romani.
Am citit aproape toate articolele postate, si marturisesc ca ele ma ajuta sa patrund in sensul si adevarul altor informatii pe care le aveam deja. Mai mult decat atat, ele ma ajuta sa depasesc evenimentele nedorite pe care le-am trait mai ales in ultimii doi ani. Nu este usor sa lupti impotriva unui anumit fel de a gandi, de a simti chiar si atunci cand stii ca sunt gresite…
Felicitari pentru blog si pentru munca care o depuneti, insa recomand si studiul teologiei
http://www.ktotv.com/cms/videos/fiche_video.html?idV=00044598&vl=video_nouveautes
Bine te-am regasit, pe acest drum catre noi insine!
Uneori cararea pe care mergem ridica mult praf in urma noastra si e greu sa ne mai urmeze cineva…Dar, la fel ca si voi, sper sa vina o ploaie curata de vara si sa spele tot praful din sufletul meu.
Floare de mai, depinde numai de noi sa nu lasam „praful” trecutului sa ne umbreasca PREZENTUL! Si daca imi permiti o metafora: ploaia exista, dar mai trebuie sa iesi si din fortareata sufletului tau pentru a alerga prin ploaie. NIMENI si NIMIC nu te poate opri sa alergi prin ploaie!
Ai curaj si deschide usa prezentului, fara teama…
…pina la urma viata nu inseamna o furtuna careia trebuie sa ii supravietuiesti, ci sa stii sa dansezi in ploaie! 🙂
Hoinaresc de ceva timp pe aproape toate site-urile care le citesti; doar azi am descoperit blogul tau si fiind intr-o situatie deosebita, articolul IA-o DE LA CAPAT m-a impresionat si m-a mobilizat intr-un mod deosebit. Pe curind! Alexandru
Inainte de orice drum, aseaza-te in inima ta. Ingenuncheaza in locul unde vei pune apoi temelie primului pas. Darul drumului, dar urias…
Cand crezi ca nu mai este loc in care sa fugi, cand pare ca lumea se inchide din toate partile, ti se ofera un punct.
Ingenuncheaza in el. Pleaca fruntea spre praf si inchide ochii, lasand sa se faca drumul pentru tine. Dintr-un punct poti porni spre multe „incotro”. Lasa Drumul tau sa vina…
Cinsteste Mana Care A Scris si deschide carare in inima. Deschide ochii. Priveste. Ridica-te si priveste. Iata, inaintea ochilor tai, dintre toate dârele de lumina, o poteca larga sau doar un fir iti atrage privirea. Acela este. Primeste darul si ridica-ti din pamant nadejdea, din talpi pana in crestet. Umple-te de puterea ei. Drumul te va hrani, pas cu pas.
Deschide pentru tine, pentru neamul tau dinspre mama si dinspre tata, drum nou plecand din sfarsitul celui vechi. Rescrie legenda neamului.
Pune pe umar desaga: pâine din graul pamantului tau, apa din muntii ori campiile tarii tale. Pe drum, vei presara painea si vei uda pamantul. Pana cand aceste merinde se vor sfarsi. Te vei hrani cu ceea ce vine fara a mai cata de grija apei si painii. Vei fi al intregii lumi.
Fii atent la semne. Inscrisul se face in fel nestiut, dar din cand in cand se arata desenul Marelui Pictor.
Hraneste visul si atinge pamantul cu tot ce-ai adus ca intelegere.
Porneste si mergi in tacere. Adanc, aici, in cea mai curata si senina tacere, se fac deslusirile auzite, doar sa asculti. Invata, pe drum, sa asculti Spiritul.
Intr-o zi, vei vedea…
„Drumul care duce spre noi insine duce in mod obligatoriu si spre ceilalti. Altfel nu se poate. Drumul care ne departeaza de lume ne departeaza si de noi insine. Am nevoie sa cred in mine (…) dar stiu ca nu voi putea ajunge acolo unde sa fiu eu insumi decat fiind solidar cu cei care iubesc aceleasi lucruri ca si mine” Octavian Paler/Scrisori imaginare