Viața ta – suma alegerilor făcute până în prezent

În fiecare zi, fiecare dintre noi face o mulţime de alegeri care vor avea impact asupra vieţilor noastre. Unele dintre acestea sunt de mică importanţă si ne vor influenţa în urmă­toarele câteva minute, ore, sau zile, în timp ce altele ne vor schimba complet cursul vieţii. Unele alegeri sunt mai uşor de făcut, altele mai greu. Unele ne vor conduce direct spre suc­ces, în timp ce altele ne vor aduce faţă în faţă cu eşecul. Unele vor părea cutremurător de importante, în timp ce altele vor părea complet nesemnificative. Dar ce trebuie să ştim neapărat este că fiecare alegere, importantă sau nu, uşoară sau dificilă, pe care o luăm în mod individual sau co­lectiv, ne modifică cursul vieţii. Calitatea alegerilor noastre va hotărî, dacă ne vom lupta cu frustrările, sau vom trăi o viaţă extraordinară – viaţa visurilor noastre.

Capacitatea noastră de a face alegeri implică anumite drepturi şi libertăţi. Dacă putem alege, atunci putem determi­na ce decizii să luăm în legătură cu corpurile, sănătatea, rela­ţiile, finanţele şi carierele noastre, cu vieţile noastre sociale şi cu credinţele noastre spirituale. Opţiunea ne permite să ale­gem, să selectăm, să decidem între posibilele căi de urmat. Să mergem la dreapta sau la stânga. Să mergem înainte sau înapoi, să fim fericiţi sau trişti, iubitori sau plini de ură, satis­făcuţi sau nemulţumiţi. Alegerea ne dă puterea de a avea suc­ces sau de a fi neîmpliniţi, să fim buni sau extraordinari, să simţim plăcere sau durere. Putem alege îngheţată cu cioco­lată sau cu vanilie, putem munci sau ne putem juca, econo­misi sau cheltui, putem fi responsabili de faptele noastre sau victime. Putem fi ocupaţi sau nu, fideli sau nu, disciplinaţi sau leneşi. Putem merge pe o cale care să ne reflecte sinele nos­tru superior, sau pe una care să ne reflecte sinele nostru infe­rior, în final, noi suntem cei care alegem.

Lucrul care ne face pe fiecare dintre noi speciali si ne deosebeşte de toate celelalte forme de viaţă, este capacitatea de a ne cântări opţiunile şi de a face alegeri conştiente, deli­berate. Posibilitatea de a alege ar putea fi cel mai de preţ dar al nostru. Când eram mai tineri, aşteptam cu nerăbdare să ajungem la vârsta la care să nu mai trebuiască să facem ceea ce ni se spune. Consideram că această capacitate de a face propriile noastre alegeri era un dar nepreţuit. De-abia aştep­tam ziua când nu va mai fi nevoie să respectăm regulile părinţilor, care ne fuseseră impuse timp de ani de zile, şi să ne conducem vieţile singuri. Aşteptam momentul când deve­neam liberi şi stăpâni pe propriile noastre destine, savurând acel moment hotărâtor, când puteam alege când să ne tre­zim, când şi ce să mâncăm, când să ne culcăm – şi când să nu facem toate astea. Ca tineri adulţi, dreptul de a alege în­semna libertate. Capacitatea de a alege, presupunea posibili­tăţi nelimitate pentru a ne crea un viitor plin de visele şi dorin­ţele noastre. Alegerea ne oferea speranţă. Ne promitea o via­ţă emoţionantă – o viaţă în care am fi fost liberi să gândim si să creăm orice ne-am fi dorit. Ca tineri ce deveneau adulţi, am făcut alegeri pentru că ne entuziasmau, pentru că ne sim­ţeam bine, pentru că ofereau promisiunea unei satisfacţii, sau a unei recompense.

Când suntem tineri e uşor să spunem: „O să-mi înde­plinesc visurile mai târziu” sau „Anul viitor va fi anul meu de glorie”. Tinereţea îşi permite luxul să creadă că „într-o zi” vom ajunge, în mod miraculos, la destinaţia din visurile noastre. Apoi se întâmplă însă ceva. Ne maturizăm si realitatea crudă îşi spune cuvântul: ziua pe care am tot asteptat-o, nu va veni în mod miraculos. Prezentul nostru se bazează pe alegerile pe care le-am făcut ieri şi pe cele de acum trei zile, trei luni, sau trei ani. Nu ajungem să avem datorii enorme, din cauza unei singure cheltuieli extravagante. Nici nu ne îngrăşăm cu zece kilogra­me, pentru că mâncăm copios la o singură masă. Iar relaţiile noastre, bineînţeles că nu se încheie peste noapte, în urma unei singure dispute mai aprinse. Suntem acolo unde sun­tem, din cauza unor alegeri subconştiente nepotrivite pe care le luăm absolut în fiecare zi şi care ajung să formeze realita­tea în care ne aflăm.

Dacă vrem să înţelegem mai bine cum am creat reali­tatea prezentă, nu trebuie decât să vedem alegerile pe care le-am făcut în trecut. Examinarea condiţiilor actuale ne va de­monstra că am ajuns unde suntem, în urma rezultatelor deci­ziilor luate ieri, alaltăieri si în zilele anterioare. La fel, dacă vrem să vedem cum ne va fi viaţa în viitor, trebuie să studiem alegerile pe care le facem astăzi. Poate că nu ne-am gândit niciodată la viaţa noastră în acest mod. Dar, este cert că viito­rul va depinde de deciziile luate de noi, chiar în acest mo­ment. Atunci, care este motivul pentru care cei mai mulţi din­tre noi petrec atât de puţin timp gândindu-se la alegerile pe care le fac? De ce, de multe ori, nu ne uităm în ambele direc­ţii, înainte de a porni înainte şi nu cântărim toate opţiunile po­sibile şi consecinţele acestora? Vieţile noastre nu sunt un joc de noroc la care avem ghinion – şi nici nu sunt astfel, din ca­uza părinţilor, a soţului, sau a şefului. Acest lucru are şi avan­taje si dezavantaje. Dezavantajul este că suntem singurii răs­punzători de viaţa noastră. Avantajul este faptul că noi – şi nu­mai noi – avem puterea de a ne schimba vieţile – şi o putem face în orice moment.

Este destul de simplu: dacă vrem ca vieţile noastre să fie diferite, tot ce trebuie este să facem alte alegeri. Cei mai mulţi dintre noi continuăm să facem aceleaşi alegeri din obişnuinţă, din confort, teamă sau lene şi apoi ne mirăm de ce nu obţi­nem rezultate diferite. Adevărul este că suntem atât de ocupaţi de supravieţuire, încât nici măcar nu ne dăm seama că alege­rile şi acţiunile noastre nu ne conduc spre împlinirea speran­ţelor şi a viselor. Suntem prea preocupaţi de rutina zilnică şi preferăm să mergem pe calea cea mai uşoară, mai cunoscută, sau care opune cea mai mică rezistenţă – chiar dacă ne conduce spre un loc în care nu dorim, de fapt, să ajungem. Mulţi dintre noi se poticnesc în fiecare zi, încercând să facă tot ce pot, fără a conştientiza si a avea instrumentele necesare pen­tru a-şi schimba cursul vieţii. Apoi suntem uimiţi când ne tre­zim si descoperim că, de ani de zile, luptăm pentru aceleaşi scopuri si dorinţe si tot nu suntem acolo unde ne-am fi dorit.

Cei mai mulţi dintre noi au pierdut din vedere relaţia care există între alegerile si acţiunile noastre si rezultatele acestora, în loc să ne asumăm responsabilitatea pentru starea actuală a lucrurilor, devenim specialişti în a-i acuza pe alţii, considerând că e vina lor, atunci când vieţile noastre nu sunt atât de minunate pe cât ne-am aşteptat. Am putea chiar arăta cu degetul spre alţii, în loc să ve­dem alegerile pe care noi le-am făcut şi care ne-au dus exact în locul în care suntem astăzi. Dacă nu suntem conştienţi atunci când facem alegeri, nu vom face nimic altceva decât să repetăm tiparele din trecut. Dacă vreţi să vă atingeţi ţelurile si să creaţi viaţa pe care o doriţi, va trebui să faceţi alte alegeri, care să vă conducă spre acţiuni noi […]

Calitatea vieţilor noastre este suma tuturor deciziilor noastre. Pentru a lua decizii de calitate, trebuie să vedem lim­pede. Punându-ne întrebări în legătură cu toate variantele po­sibile, devenim mai conştienţi şi putem vedea mai clar even­tualele rezultate ale acţiunilor noastre. Când vă puneţi aceste întrebări pe parcursul procesului decizional, vedeţi imediat daca decizia pe care sunteţi pe cale s-o luaţi este o expresie a părţii voastre luminate sau a celei întunecate, dacă alegerea provine din speranţele şi visele voastre, sau din temeri şi îndo­ieli. Aceste întrebări vă oferă înţelepciunea necesară, pentru ca ce era înainte inconştient, să devină conştient, pentru ca să puteţi alege cu toată puterea ce vine din actul de a fi pe de­plin conştient.

Toţi avem o flacără internă care este păstrătoarea forţei noastre vitale. Fiecare alegere pe care o facem, ori aduce mai multă forţă, întărind, aprinzând si hrănindu-ne flacăra, ori di­minuează această forţă, micşorând intensitatea flăcării şi reducându-i puterea. Atunci când focul interior este viu, ne simţim puternici si încrezători. Avem puterea şi curajul de a spune adevărul, ca si umilinţa de a cere ce ne trebuie. O flacără sănătoasă ne um­ple minţile cu imagini clare şi cu inspiraţie şi ne oferă tăria de a ţine cont de visele noastre şi de a le urma. Atunci când ne alimentăm focul din interior, putem vedea cu foarte mare cla­ritate şi putem acţiona fără să ne abatem din drum. O flacără puternică ne împinge spre stări de conştiinţă mai înalte, acolo unde sălăşluiesc iubirea de sine şi libertatea emoţională.

Însă atunci când flăcările sunt mici, suntem vulnerabili, firavi şi slabi. Suntem temători, susceptibili si îngrijoraţi şi ne îndoim de propriile noastre puteri. Atunci când flăcările nu au fost îngrijite şi hrănite, căutăm cu disperare împlinire în lucru­rile din exteriorul nostru, încetăm să mai comunicăm cu cei­lalţi, fiindu-ne teamă că nu merităm să fim iubiţi si fericiţi. Atunci când flăcările noastre sunt slabe, nu avem un sistem defensiv apt să lupte cu boala, îndoiala, grija, lipsa de apreci­ere faţă de propria persoană, dependenţa sau critica. Atunci când flacăra noastră este mică aşteptăm ca alţii să ne alimen­teze focul, pentru că noi nu am făcut-o. Un foc mic este slab si cade pradă dialogurilor negative continue, care se infiltrea­ză în minţile noastre.

Acum o să vă spun ceva care o să vă trezească la reali­tate: alegerile ne influenţează comportamentul şi acţiunile. Fiecare alegere, ori pune lemne pe focul nostru interior, ori îl stropeşte cu apă, diminuându-i astfel forţele. Dacă vrem să strălucim în toată lumina noastră, dacă vrem să ne exprimăm în mod autentic şi dorim ca forţa să ne propulseze scopurile în lume, sarcina primordială trebuie să fie aceea de a ne men­ţine focul interior – forţa noastră vitală – cât mai puternic.

Debbie Ford – Întrebãrile potrivite
Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Dezvoltare personală și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

20 de răspunsuri la Viața ta – suma alegerilor făcute până în prezent

  1. Voica zice:

    Si cum ne dam seama daca facem alegeri constiente sau le facem din obisnunta?

  2. hca zice:

    Sa constientizezi intrebarile nu e decat primul pas, la fel de greu este sa ai intuitia necesara sa constientizezi raspunsurile… chiar daca viata iti ofera semne spre drumul corect, nu cred ca reusim intotdeauna sa le deslusim…chiar daca ne-am pus initial intrebarile…

    • Solarris zice:

      Ceea ce spui tu se intampla atunci cand conexiunea cu noi insine nu exista sau nu este suficient de puternica, cand suntem tentati de a asculta vorbaria mintii decat vocea interioara.

  3. Dupa propria-mi experienta am ajuns la o concluzie: atata timp cat am avut un grad mic de constientizare a ceea ce sunt, am crezut doar ca eu aleg. Alegerile nu apartin celui adormit, celui care viseaza. Alegeri nu poate face decat un om lucid, un om care dupa ce a fost tot ceea ce a crezut ca este, intr-o zi realizeaza ca trebuie sa fie altceva, mult mai maret. Asa este … o vatra in care arde focul sacru al Iubirii. Dupa ce a inceput procesul de alchimizare interioara, focul sacru arde fierul ruginit pana ce il va transforma in ceva sublim… straduinta zilnica este a mea… rezultatul il vor vedea si confirma oglinzile sufeltului celor din viata noastra. In opinia mea si in felul in care simt mai nou :), pacea care se instaleaza in interior face cat trei munti de aur… odata ce te-ai hranit din aceasta pace nu mai poti uita efectele ei si nu-ti mai vine sa te intorci la vechiul Tu, in care nu exista alegeri autentice. Cu pace si bucurie in suflet, Daniela

    • Solarris zice:

      Alegerile apartin deopotriva tuturor oamenilor. Insusi faptul de a nu alege este – in esenta – tot o alegere. Diferenta apare atunci cand facem alegeri constiente, cand intelegem ca in spatele fiecarei alegeri se afla o consecinta care – mai devreme sau mai tarziu – ne va afecta si pe noi, dar si pe cei din jurul nostru.

      • Frumoasa-din-padurea-neadormita zice:

        Ai dreptate si multumesc pt raspuns, Solarris! Alegeri constiente cu consecinte pentru care imi asum toata raspunderea.

  4. N. zice:

    Nu prea mai sunt de acord cu asa ceva, desi am crezut mult in asta. Pentru ca , desi tu faci o alegere, daca celalalt nu face aceeasi alegere pe care tu o doresti, nu vei reusi niciodata sa obtii ceea ce iti doresti. Sunt atatea persoane care intervin in planul tau, poate atunci cand te astepti cel mai putin, incat nu poti avea niciodata certitudinea ca ceea ce vrei se va indeplini. O spun din propria experienta. Si nu iti mai ramane decat sa alegi atitudinea pe care o vei avea in fata unui esec, care nu este mereu doar din cauza ta.

    • Solarris zice:

      Cand ceea ce ne dorim nu de implineste, nu e vina celui de langa noi. La fel ca si noi, si el are dreptul de a avea propriile dorinte si alegeri. De multe ori, prinsi in dorinta de a obtine ceva cu orice pret, emitem asteptari asupra celorlati si asupra a cum ar trebui sa fie implinite dorintele noastre. Uitam ca noua ne revine responsabilitatea de a ne darui ceea ce avem nevoie, in primul rand; nu putem primi de la ceilalti ceea ce nu ne-am oferit noua insine, cu generozitate.
      Persoanele care intervin in vietile noastre au un scop mult mai inalt decat suntem tentati sa consideram sau sa interpretam. Ele ne pun la incercare tocmai pe segmentele de viata sau pe cele interioare care necesita constientizare.
      Atitudinea in fata unui esec ne apartine in exclusivitate: ne putem considera victime ale factorilor exteriori sau putem avea curajul si determinarea de a ne schimba perceptiile si atitudinea in raport cu ceea ce ni se intampla in viata, constientizand unde este partea noastra de responsabilitate si actionand in consecinta.
      Cand noi ne schimbam, totul in jurul nostru se schimba!

  5. Adrian zice:

    Ce cred? Hmmm. Nu stim ce alegeri să facem, nu stim nici ce vrem atunci când nu stim cine suntem. Cred că trebuie să fim linistiti.

  6. Adrian zice:

    Oare noi alegem cu adevărat? Suntem singuri?

  7. Alexandra zice:

    in mod cert, alegerile le facem de cele mai multe ori instinctiv. Si asa..nu stim daca a fost alegerea potrivita, decat la final. Eu cred insa ca si alegerile neinspirate ne aduc ceva. Lectii. Lectii pe care trebuie sa le invatam. Uneori experimentand durerea, umilinta, rautatea, ne transformam, devenim cei care suntem cu adevarat.
    Cineva a spus odata ca le multumeste tuturor celor care i-au fost impotriva, tuturor celor care l-au influentat sa faca alegeri proaste. Pentru ca fara ei nu si-ar fi descoperit potentialul.
    Sigur ca gresim. Sigur ca facem uneori alegeri proaste. Dar ele fac parte din Plan si trebuie sa ni le asumam.
    Si sa nu uitam ca–„”si cea mai lunga noapte sfarseste prin a se transforma in zi.””

    • Solarris zice:

      Fiecare alegere pe care o facem ne conduce spre un alt drum. Dar de cele mai multe ori – desi vedem drumul cel bun – nu apucam decat pe cel cu care suntem obisnuiti. Alegerile constiente ne determina sa iesim din zona de confort si ne cheama sa ne aliniem adevaratului scop pentru care ne aflam pe Pamant.

  8. kiss victoria zice:

    Mergeam aşa,
    Când deodată în faţa mea,
    S-au desfăcut doua drumuri :
    Unul la dreapta,
    Şi altul la stânga,
    După toate regulile simetriei.

    Am stat,
    Am făcut ochii mici,
    Mi-am ţuguiat buzele,
    Am tuşit,
    Şi-am luat-o pe cel din dreapta
    (Exact cel care nu trebuia,
    După cum s-a dovedit după aceea).

    Am mers pe el cum am mers,
    De prisos să mai dau amănunte.
    Şi după aceea în faţa mea s-au căscat două
    Prăpăstii :
    Una la dreapta
    Alta la stanga.
    M-am aruncat în cea din stânga,
    Fără măcar să clipesc, fără măcar să-mi fac vânt,
    Grămada cu mine în cea din stânga,
    Care, vai, nu era cea căptuşită cu puf!
    Târâş, m-am urnit mai departe.
    M-am târât ce m-am târât,
    Şi deodată în faţa mea
    S-au deschis larg două drumuri.
    „V-arăt eu vouă !” – mi-am zis –
    Şi-am apucat-o tot pe cel din stânga,
    În vrăjmăşie.
    Greşit, foarte greşit, cel din dreapta era
    Adevăratul, adevăratul, marele drum, cică.
    Şi la prima răscruce
    M-am dăruit cu toata fiinţa
    Celui din dreapta. Tot aşa,
    Celălalt trebuia acum, celălalt…
    Acum merindea îmi e pe sfârşite,
    Toiagul din mână mi-a-mbătrânit,
    Nu mai dau din el muguri,
    Să stau la umbra lor
    Când m-apucă disperarea.
    Ciolanele mi s-au tocit de pietre,
    Scârţâie şi mârâie împotrivă-mi,
    C-am ţinut-o tot într-o greşeala…

    Şi iată în faţa mea iar se cască
    Două ceruri :
    Unul în dreapta.
    Altul la stânga.

  9. iacob lucian zice:

    E superb, mai ales daca am putea pune si in practica aceste simtiri interioare. O actiune pozitiva cu final fericit, banuiesc ca trebuie sa aiba in spate un inceput timid si tot mai voluntar, dupa primii pasi facuti. Va salut si numai bine.

  10. sarpe zice:

    Alegerile … dar stim sa punem intrebarile?

    • Solarris zice:

      Cred ca vine un moment in viata fiecaruia cand (ne) punem intrebarile potrivite… si care nu sunt putine… Dar eu as intreba altceva: stim sa vedem / sa ascultam si raspunsurile atunci cand ele apar?

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s