Fiecare primăvară e bucuria unui nou început!

12814107_1694419460838392_2250685471183896866_nLa fel ca şi natura, sufletul tău trece prin cicluri necesare sau ar trebui să treacă. Aşa cum un copac are nevoie să elibereze frunzele sale veştejite toamna pentru a începe un nou ciclu primăvara, aşa şi tu ai nevoie să elimini tot ceea ce nu îţi mai este de folos pentru tine, orice amintire dureroasă, orice sentiment negativ.
Ai fost de curând într-un parc? Ai văzut cât de puternică e forţa naturii care se simte în fiecare copăcel înmugurit, în fiecare magnolie înflorită, în fiecare ghiocel?

La fel ca şi natura, sufletul tău trece prin etape necesare sau ar trebui să treacă. Aşa cum un copac are nevoie să elibereze frunzele sale veştejite toamna pentru a veni primăvara, aşa şi tu ai nevoie să elimini tot ceea ce nu îţi mai este de folos pentru tine, orice amintire dureroasă, orice sentiment negativ; ai nevoie să ierţi şi să uiţi ca să poţi merge înainte; trebuie să laşi deoparte trecutul pentru a intra în viitor; nu poţi simţi primăvara în tine dacă te încăpăţânezi să rămâi în starea de toamnă. Ce s-ar întâmpla dacă pomii ar dori să îşi păstreze frunzele, de teama că le-ar putea pierde sau de necunoscut? Ar mai experimenta vreodată bucuria înmuguririi noilor frunze şi flori primăvara?

Alege să îţi deschizi sufletul şi să faci curăţenie interioară; dă afară tot ce nu îţi mai trebuie şi pofteşte înăuntru primăvara şi nu te înduioşa după ultimele „frunze” – amintiri veştejite pe care încă le mai ţineai presate în suflet ca într-o carte; nu folosesc nimănui, nici măcar ţie.

Autoanaliza

Pentru aceasta trebuie să priveşti însă înăuntru şi îţi trebuie poate mult curaj. Puţini dintre noi avem timp sau chef să ne autoanalizăm. Unora le este teamă pentru că se întreabă: „Oare ce voi mai găsi acolo? Ce amintiri neplăcute?”. Şi preferă să privească oriunde în altă parte decât în interior.

Nu poţi vedea însă şi nu poţi înţelege perfecţiunea luminii din tine până ce nu ai văzut cum arată întunericul, adică până ce nu ţi-ai conştientizat temerile, pentru că nu ar exista termen de comparaţie şi nu ai putea aprecia extraordinarele daruri pe care le ai.

Elimină în această primăvară  absolut tot ce nu te mai reprezintă; uită-te în jurul tău, la obiecte, la  oameni şi slujbă, apoi uită-te înăuntrul tău şi decide ce vrei să faci cu amintirile urâte, suferinţele, sentimentele negative ca ura, vinovăţia, teama sau  resentimentele pe care le porţi cu tine de ani buni. Hotărăşte că ai dreptul la tot ce e mai bun pentru tine şi că meriţi cu adevărat să „înfloreşti” sufleteşte.

Meriţi să te iubeşti atât de mult încât să renunţi la a mai fi supărat, trist sau deprimat. Ţi se cuvine tot binele din lume şi tu eşti prima persoană care poate face acest lucru. Iubeşte-te aşa cum eşti, acceptă-te cu toate aşa-zisele tale „defecte” şi ele vor părea mult mai uşor de eliberat.

Uită-te la natură şi învaţă de la ea! Tot ceea ce tu încerci să înveţi cum să faci a fost mai întâi experimentat de natură într-un fel sau altul.

Iar data viitoare când te mai plimbi printr-un parc ia lecţii de la păsări, de la copaci şi iarbă; învaţă de la magnolii cum să te deschizi şi fii prezent în tot ceea ce ţi se întâmplă: nu mai trăi în trecut – regretând, sau în viitor – făcându-ţi griji, şi restul va veni de la sine. Şi va veni…

Daniela Dumitriu

Acest articol a fost publicat în Dezvoltare personală. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la Fiecare primăvară e bucuria unui nou început!

  1. ganea beatrice spune:

    foarte frumos natura este unul din sensurile viatii fara natura viata nu ar avea sens!!!!!!!!!!!!

  2. un vis spune:

    Regenerarea naturii si inflorirea sufletului.Multumesc pentru articol.

  3. Paduraru Florentina spune:

    Este o lectie pe care trebuie sa o invete fiecare dintre noi; cu cat mai devreme, cu atat mai bine!
    La aceasta lectie „ne va asculta” (daca am invatat-o), insasi viata si existenta noastra.Tot de la viata vom primi si nota sarguintei noastre.Fiti harnici in „munca” devenirii voastre!!

  4. Mihai spune:

    Natura omului poate fi dubla daca adaugam la natura pura, divina, creata de Dumnezeu, una umana creata secundar de om, prin vointa proprie si liber manifestata, o a doua natura contaminata de material si de folosirea pervertita a materialului din om, material ridicat la rang de scop si vehicul al omului prin spatiu si timp, alceva decat spiritualul aflat dincolo de limitele prescrise de om in capcana spatio-temporala.

    Natura nu poate fi dubla. Dublu poate fi doar unghiul din care omul se poate privi pe sine ca parte din creatia lui Dumnezeu. Esenta intim-interioara a oricarei fiinte umane o plaseaza in afara lumii perceptibile prin simturi, in timp ce simturile proiecteaza o fiinta a lor intr-o lume a lor.

    Drd. Vanda Margarit

  5. Paula spune:

    Un articol minunat!

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s