Kahlil Gibran – Despre Iubire

„…Şi să nu credeţi că puteţi croi singuri Drumul Iubirii,
fiindcă Iubirea, dacă o meritaţi cu adevărat,
vă va arăta  Drumul ea însăşi.”

Acest articol a fost publicat în Relaţii, Video. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la Kahlil Gibran – Despre Iubire

  1. Sorana Kassem spune:

    Daca oamenii nu ar fi manati de atata egoism…mi-au dat lacrimile la vederea filmuletului…
    De iubit, crestineste si sanatos este sa iubim tot ce ne inconjoara, chiar si pe cai care ne fac rau…iar mai cu seama, cand ne intalnim sufletul pereche, sa nu uitam sa-I multumim Domnului ca ne ofera bucuria de a darui la o asemenea intensitate.

  2. BlackLight_Bass spune:

    Este un articol care iese din tiparele banalului, care spune niste adevaruri, dar lasa si mult loc de interpretari;
    eu cred cu tarie ca oamenii nu stiu sa se iubeasca in litera si spiritul articolului de mai sus.
    Intr-adevar „Iubirea poate sa insoteasca toate celelalte acte fundamentale ale noastre.” e o stare de bine spre care tindem, dar in cele mai multe cazuri face si mult rau.
    Mi se pare greu de acceptat afirmatia ca nu cerem nimic in schimb iubirii, eu cred ca tocmai aici este aspectul sensibil, cred ca se poate vorbi despre iubire atunci cand imaginar se imbina doua jumatati ale aceleiasi sfere. Mai mult nu vreau sa comentez.

  3. michaella spune:

    A iubi este insasi legea vietii, este una dintre cele mai sublime actiuni pe care o poate realiza o fiinta umana. Iubirea poate sa insoteasca toate celelalte acte fundamentale ale noastre. Daca invatam plini de iubire (cu pasiune) vom memora si vom intelege mult mai usor. Daca ascultam cu iubire, vom auzi mai multe si mult mai bine. Daca vorbim cu dragoste, cuvintele noastre vor capata o forta neinchipuit de mare. Daca vom adormi cu dragostea in suflet, somnul nostru va fi odihnitor si profund ca al unui copil. Daca vom gandi atunci cand suntem plini de iubire, gandurile noastre vor capata profunzime si stralucire.
    Cand facem loc iubirii in sufletul nostru, practic ii facem loc lui Dumnezeu insusi. Pentru ca iubirea sa poate intra in noi, egoul trebuie sa plece. Daca intra egoul, iubirea pleaca. Daca pleaca egoul, intra iubirea. Un om egoist nu va putea sa iubeasca. Egoul si iubirea se exclud reciproc, tot asa cum finitul nu poate sa se compare cu infinitul, tot asa cum intunericul nu poate fi acolo unde este lumina.

    Atata timp cat suntem egotici, iubirea noastra nu este iubire. Este altceva ce seamana cu iubirea, dar nu este iubire. Poate fi atractie sexuala, poate fi mila, poate fi respect, poate fi nevoia de a proteja sau de a fi protejat, dar nu este iubire. Pe toate acestea, noi le numim iubire, dar ele nu sunt altceva decat reflexe limitate ale iubirii nelimitate. Sa invatam sa iubim cu adevarat, fara a cere vreodata ceva in schimbul iubirii noastre. Ba dimpotriva, sa ne bucuram ca ni se permite sa manifestam iubirea.

  4. Mihai spune:

    Frumos dar ne-ai oferit la inceput de saptamana :). Da, iubirea este calea si ni s-a spus de atatea ori dar parca tot uitam asta.
    Imi vine acum in minte un joc de cuvinte: drumul iubirii este drumul catre tine.
    La multi ani pentru maine de 8 martie!

    • Solarris spune:

      … cu cit ne vom indeparta de iubire, cu atit vom fi mai scindati interior si, totodata, mai departe de noi insine.
      iti multumesc pentru ginduri, mihai!

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s