Cum alegem Maestrul sau calea spirituala?

maestru spiritual„Traim intr-o perioada in care propunerile diferitelor scoli spirituale sunt foarte numeroase si exista o supra-abundenta de maestri si invatatori care cauta atentia si loialitatea noastra. Daca ne aflam intr-o cautare spirituala sincera, avalansa de informatii si invataturi – multe dintre ele contradictorii – poate sa genereze confuzii, mai ales daca abia am ales o cale spirituala, caci uneori nu avem o mare experienta in acest domeniu.

Iata un simplu ghid care are rolul de a ne ajuta, pe fiecare dintre noi, sa alegem cu mai mult discernamant maestrul, invatatura sau calea pe care vom porni.
De ce sunt atatea confuzii in acest domeniu?
Iata cateva motive:

– Exista cu adevarat multe cai care conduc catre Dumnezeu, sau catre iluminarea spirituala, iar acest fapt este reflectat de diversitatea invatatorilor, religiilor, credintelor si practicilor spirituale existente.
– Ne aflam intr-o perioada de „trezire spirituala” a oamenilor si astfel este normal sa apara o foarte bogata oferta in acelasi timp cu o „cerere” imensa.
– Sistemele de comunicatii moderne, in special televizorul si internetul, ne ajuta sa aflam despre mult mai multe posibilitati de transformare spirituala decat pana acum.
– Invatatori din diferite traditii si culturi sunt capabili sa duca invatatura lor in alte parti ale lumii.
– Se pot face o multime de bani din „comertul” credintelor si practicilor spirituale. Propria proclamare drept ”maestru”, „guru” sau fondarea unei scoli poate aduce multi bani, iar aceasta-i ispiteste pe multi sa se auto-prezinte drept „invatatori spirituali” sau ,,maestri”.
– Multi dintre cei care sunt inca la inceput pe calea lor spirituala au un punct de vedere conventional, isi considera propriile credinte drept un adevar absolut si pentru ei, prin definitie, orice alta credinta alternativa este falsa. Din aceasta pozitie intoleranta si nesigura ei sunt inclinati sa accentueze diferentele dintre credinta lor si oricare alta, in loc sa se bucure de asemanari.
– Multi dintre cei aflati pe o asa-zisa cale spirituala au sfarsit in ceea ce este numit „materialism spiritual”. In paralel s-a dezvoltat o cerere imensa de tehnici si modalitati grupate in tot felul de cursuri si „programe” din ce in ce mai noi si mai neobisnuite, adaptate diferitelor mentalitati.
– Ego-ul vrea totdeauna sa fie special, diferit. Cei care nu si-au „domesticit” ego-ul in timpul practicii si evolutiei lor spirituale sfarsesc prin a se numi ei insisi „maestri eliberati”. Sau, daca nu devin invatatori, sunt atrasi catre alti indrumatori care au un ego foarte puternic.

Intr-o asemenea conjunctura spirituala „aglomerata”, cum vom alege calea sau invatatorul care ne pot ajuta cel mai bine sa ne implinim propria cautare spirituala?
La modul ideal, calea pe care o alegem trebuie sa se potriveasca cu personalitatea, temperamentul si credintele noastre, dar in mod fundamental, in majoritatea cazurilor, calea este aleasa pentru ca ne atrage din considerente psihologice si / sau datorita unor sincronicitati. Multi dintre noi am fi inspaimantati daca am sti motivele inconstiente pentru care am fi in stare sa urmam un invatator sau o cale (deseori, aceasta are de-a face cu charisma invatatorului si cu modul in care invataturile ne intaresc ego-ul).

Daca trebuie sa facem o alegere, totusi, ar trebui sa fim cat mai lucizi posibil, iar pentru aceasta este important sa cunoastem dedesubturile diferitilor invatatori si ale organizatiilor lor, astfel incat sa putem elimina din start falsii profeti si sa evitam fundaturile, adica acele „cai” care nu duc nicaieri. Aceasta ar salva mult timp pentru noi, caci asa cum s-a putut dovedi adeseori, unii oameni ratacesc pe cai „infundate” timp de multi ani inainte sa realizeze ca acestea nu duc nicaieri.
Pentru a face alegeri spirituale bune, pentru a decide ce invatator, scoala sau credinta sa urmam, ar fi cu siguranta utila o „lista” cu calitatile unui invatator ideal, astfel incat sa fim capabili sa ne dam seama daca un anume invatator sau o anume scoala sunt bune sau nu pentru noi.

Profil spiritual al Maestrului ideal

1. Il simtim sau, mai bine spus, il intuim ca fiind potrivit pentru noi, atat la un nivel profund, spiritual, cat si la nivel intelectual si sufletesc. Se potriveste cu personalitatea, temperamentul si credintele noastre.
2. Este capabil sa transmita invataturile sale (aceasta necesita pricepere, multi ani de experienta practica spirituala directa, smerenie in intelepciune).
3. Plaseaza si valorizeaza oamenii inaintea ideologiei sau doctrinei caii sale; incurajeaza acceptarea si bunatatea plina de iubire fata de toate fiintele, indiferent de rasa, sex, cultura, nationalitate, religie, politica.
4. Considera toate fiintele umane ca fiind in esenta egale; invatatura sau doctrina respectivei cai incurajeaza o comunitate non-ierarhica, dar plina de respect.
5. Respecta el insusi un cod moral si etic bazat pe virtutile fundamentale: adevar, bine, dreptate, iubire, armonie, etc.
6. Respecta oamenii la toate nivelurile: fizic, mental, emotional si spiritual.
7. Incurajeaza iubirea, iertarea si impacarea.
8. Este motivat sa predea invatatura din simpla aspiratie de a-i ajuta pe oameni, si nu pentru bani, putere sau din dorinta de „a fi special” (nu este nimic gresit in a avea din ce trai in acest proces, dar aici este vorba despre motivatia primara).
9. Invatatura sa este coerenta, unitara in toate aspectele sale.
10. Nici el, nici invatatura sa nu se contrazic conjunctural. Cu alte cuvinte, una spune si alta face.
11. Este capabil sa inspire spiritual oamenii prin prezenta, actiuni, cuvinte pline de intelepciune si umor.
12. Atat invatatorul cat si grupul spiritual pe care l-a creat sunt o personificare a invataturii sale si actioneaza intotdeauna cu integritate si onestitate.
13. Este smerit si modest.
14. Ne indeparteaza gradat si usor de la o perspectiva egocentrica spre o grija plina de atentie fata de ceilalti. Cu toate acestea, respecta si intelege rolul important al personalitatii unei fiinte umane spirituale.
15. Da intotdeauna discipolului deplina libertate de alegere de a ramane sau de a pleca din scoala sa.
16. Niciodata nu impune ceva cu forta unui discipol, in nici un domeniu – fizic, mental, emotional sau spiritual.
17. Nu actioneaza niciodata si nu se erijeaza el insusi ca intermediar al divinului, ci incurajeaza discipolul sa isi creeze o relatie directa cu divinul.
18. Incurajeaza actiunile colective realizate in beneficiul comunitatii, societatii sau al binelui planetei noastre.
19. Nu sustine ca poseda cunostinte sau tehnici secrete care ii fac speciali pe cei care le cunosc.
20. Nu sustine sau afirma ca acele invataturi sau tehnici sau chiar scoala sau gruparea sa este „unica” si are un rol sau o menire speciala de a ”salva” ceva: natiunea, lumea, planeta sau sistemul solar etc.
21. Nu ne incurajeaza sa „devenim” altceva sau altcineva decat ceea ce noi deja suntem in mod intrinsec. Cu alte cuvinte, invatatura nu este o forma deghizata de dezvoltare a ego-ului si nici doar de dezvoltare personala (nu este nimic gresit in dezvoltarea personala, doar ca nu este transformare spirituala).
22. Nu este interesat de propria imagine si nu incurajeaza cultul personalitatii sale.
23. Viata sa exprima o continua preocupare fata de aspectele spirituale fara sa se coboare la barfe, minciuni, intrigi si clevetiri etc.
24. Nu este agresiv in limbaj si comportament cu discipolii sai.
25. Apreciaza toate caile spirituale autentice si pe maestrii adevarati incurajandu-si discipolii sa mearga spre acestia pentru a avea o cunoastere universala.
26. Este plin de iubire, lipsit de interese personale, daruit lui Dumnezeu cu toata fiinta sa.

Folosind asemenea „liste de control” putem face alegeri mai lucide in cautarile noastre spirituale. Astfel, nu mai lasam procesul deciziei noastre in seama unor mecanisme mai mult inconstiente, care ne determina sa facem alegeri eronate motivate doar de atractie sau charisma.
Acest mic articol-ghid ofera cateva indicatii de baza despre cat de autentic spiritual si cat de eficient este un invatator sau o scoala spirituala. Astfel, cautatorii vor putea elimina din start caile ineficiente, si vor alege dintr-o lista mult mai scurta de invatatori sau scoli spirituale autentice.

Unii oameni ar putea fi indignati ca oferim asemenea „repere” pentru grupuri si invatatori spirituali. Ei ar putea spune ca judecata sau critica nu sunt compatibile cu spiritualitatea. Cum am putem deci noi sa judecam (sa analizam critic) spiritualitatea cand insasi atitudinea de a „judeca” pe cineva este considerata a fi ne-spirituala? Tocmai pentru ca avem fiecare dintre noi capacitati rationale si de decizie extrem de active, nu este necesar sa renuntam noi insine la ele, ci sa le folosim spre mai binele fiintei sau al comunitatii in care traim.
Asa cum avem o individualitate si folosim unele structuri ale personalitatii pentru a putea trai in societate, dar stim ca ego-ul nu trebuie sa ne devina stapan, tot astfel nu trebuie sa „aruncam” de o parte facultatea de analiza si capacitatea de a ne pune intrebari sau a pune intrebari, caci astfel noi ne pierdem tot discernamantul si sfarsim prin a accepta rationamente false, sisteme de credinta irationale si resturi „spirituale”, urmand orice fals profet pentru ca suntem incapabili sa vedem „hainele noi ale imparatului”.

Lumea este plina de falsi profeti care, indiferent cata grija si compasiune aparenta manifesta in mod ostentativ, ne vor lua banii, timpul si poate chiar stabilitatea noastra psihologica. Lumea este plina de sisteme de credinte nebunesti care pot sa „gidile” intelectul si chiar inima, dar care nu ne vor duce nici macar un singur pas inainte pe calea realizarii spirituale. Chiar Buddha isi incuraja discipolii sa ii analizeze invataturile, sa le testeze, pentru ca altfel cum ar fi putut sti daca ele erau sau nu eficiente?
In acest moment, din nefericire, singura sursa critica asupra celor care se ocupa cu sistemele de credinte alternative este fie a celor aflati in afara oricarei comunitati spirituale (de obicei oameni de stiinta care ataca orice sistem de credinte care contrazice viziunea lor materialista asupra lumii), fie a fundamentalistilor religiosi care minimalizeaza si defaimeaza orice credinta care este diferita de a lor. Ca rezultat, nu exista nici o dezbatere sanatoasa si constructiva asupra ideilor spirituale.

Dar ce pot face insa aceia dintre noi care sunt cu adevarat cu mintea si inima deschisa si care cauta doar sa afle adevarul? De ce mintile noastre cu discernamant sunt repede catalogate drept „minti inchise” sau „superficiale”?
Adevarul este ca exista extrem de putini oameni cu mintile deschise (din punct de vedere spiritual) in societatea in care traim. Majoritatea oamenilor isi au propriile interese si preocupari, chiar si cei care sustin ca au mintea deschisa si gandesc liber. Aceasta se petrece deoarece, cel putin in domeniul spiritualitatii, cei mai multi dintre oameni sunt nesiguri pe ei insisi si de aceea sovaielnici in a intretine constant orice activitate care le poate agita indoielile sau care i-ar forta sa isi modifice propriile fundamente ontologice. Ei nu sunt obisnuiti sau, mai bine spus, nu se simt confortabil cu o existenta pusa sub semnul intrebarii, care le „zdruncina” pseudo-valorile si convingerile de ani de zile.

A trai in acea zona care este atat de apropiata de cine si ce suntem noi cu adevarat, cel putin in faza de inceput, ne poate „bulversa” si chiar speria suficient de tare astfel incat sa renuntam la orice cautare. Adevarul „propriei mediocritati” mai intai ne face sa suferim, apoi sa-l negam, mai rar sa-l acceptam si extrem de rar sa-l transformam spre a face un pas inainte spre intelepciune.
Nu urmarim sa atacam personal indivizii sau credintele lor – daca grupul sau persoana cutare crede ca rinocerii roz extraterestri locuiesc pe Luna, le respectam dreptul de crede asa ceva, si chiar sa ii invete pe altii. Dar daca acea persoana sau acel grup incearca apoi sa justifice aceasta credinta prin false argumente stiintifice, citate gresite din cartile sfinte, alte si alte minciuni, sau prin manipulare psihologica, sau daca sunt sustinute afirmatii speciale facute pentru rinocerii extraterestri si cat de esentiali sunt ei in procesul iluminarii altora, sau daca ei sustin ca rinocerii extraterestri reprezinta singura cale de realizare spirituala, sau daca sunt facute false revendicari de autoritate spirituale de catre invatatorul sau scoala respectiva pentru a sustine aceasta teorie, in acest caz cat mai multi oameni lucizi si responsabili spirituali au datoria de a atrage atentia asupra acestor grave abateri de la adevar.

Toti cei care fac parte dintr-o asemenea scoala spirituala alternativa trebuie sa fie suficient de intelepti si de curajosi pentru a-si analiza grupul in care au intrat.
Trebuie sa intelegem ca doar simplul fapt ca un invatator sau o scoala este „alternativa” sau schimba perspectivele religioase traditionale nu le da automat credibilitate si acele „invataturi” pot sa nu fie autentice. Altfel, tot „criticismul” este lasat in seama celor din afara cercului nostru spiritual, iar aceasta conduce la crearea unei dispute, iar comunitatea spirituala alternativa se construieste in mod orb pe ea insasi pe fundatii slabe… o avalansa de vagi si contradictorii invatatori si credinte care fac prea putin pentru a ajuta pe oricine de-a lungul caii spirituale. „

articol preluat din EnergyGrid Magazine
Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Dezvoltare spirituala și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

14 răspunsuri la Cum alegem Maestrul sau calea spirituala?

  1. anonimous zice:

    Si totusi daca incercam sa le luam ca atare, ele suna destul de comun. Doar ca daca le aducem in viata noastra cea de toate zilele si includem aici niste clerici de-ai nostri sa zicem, o sa vedem ca criteriile vor fi prea „dure” pentru ei. Poate cativa se vor potrivi, dar marea majoritate stau pe afara…

    • Solarris zice:

      Acest articol nu are nici o legatura cu ceea ce mentionezi tu in comentariu, iar articolul este explicit in acest sens. Pe de alta parte, nu ne propunem sa aratam cu degetul spre o categorie anume, ci sa ne ajute sa fim mai constienti atunci cand este sa ne alegem indrumatorul si calea spirituala pe care o alegem…

  2. yssy zice:

    Adevaratul maestru (daca doriti sa-i spuneti asa) trebuie sa se reflecteze cu totul in vorbire , gandire si in fapte. Daca in astfel de oameni nu se vad roadele Duhului, ci doar roadele firii pamantesti, nu vi-i recomand !
    Un adevarat crestin nu cauta foloasele lui si nici un venit din vestirea adevaratei cai catre mantuire, ci cauta sa implineasca voia lui Dumnezeu care e de datoria fiecaruia sa traiasca o viata sfanta si sa o spuna dupa ce o afla si celor ce o doresc si inca nu au gasit-o !
    Fiti binecuvantati de Dumnezeu si cautati viata ca sa traiti vesnic cu Dumnezeu !

  3. anonymya zice:

    Cine este expertul care a stabilit aceste reguli? Eu cred ca este doar un punct de vedere.
    Din ce am citit eu, un maestru poate fi si critic cu discipolii sai, tocmai pentru a-i ajuta sa se elibereze mai repede din stransoarea ego-ului.
    Chiar si Iisus ii mai cearta pe ucenici cand gresesc, numindu-i „putin credinciosi”. Ba chiar lui Petru ii spune ca e inspirat de Satana cand acesta il sfatuieste sa nu se lase prins.
    Niciodata un maestru nu poate fi judecat dupa bietele noastre minti. Mi se pare un profil de maestru siropos, dulceag, care cauta doar sa corespunda asteptarilor discipolilor.
    Personal, mi-as dori un maestru care sa ma sanctioneze de cate ori gresesc, ca si un parinte isi cearta copiii si e aspru uneori, tot spre binele lor, chiar daca ei vor intelege asta mai tarziu.
    Parerea mea…

    • Solarris zice:

      Desigur, este un pct de vedere, asa cum este si comentariul tau la care – cu permisiunea ta – as dori sa fac citeva precizari:

      1. critica si judecata sint proiectii ale mintii si reprezinta o forma de agresivitate la nivel subtil. O persoana care inca este tributara perceptiilor mentale este inca dependenta de ego.
      Un adevarat maestru va sti, cu siguranta, cum sa iti comunice anumite informatii despre tine (chiar si pe cele care nu iti face placere sa le auzi), dar intr-un mod plin de Iubire, smerenie si intelepciune launtrica pt ca el respecta fiinta umane si vede in ea o frintura din scinteia Divina.

      2. un maestru nu va incerca niciodata sa faca bine cu forta, sa iti arate un anumit drum, atit timp cit nu i se cere ajutorul!
      Nu e rolul maestrului de a dizolva ego-ul discipolului, caci acest lucru e o munca de constientizare si o calatorie individuala, a fiecaruia dintre noi. In schimb, va vea capacitatea de a fi sursa de inspiratie spirituala pentru ceilalti, tocmai prin tot ceea ce el reprezinta la nivel uman si spiritual; va sti sa iti arate calea spre Lumina si Iubire, dar asta nu inseamna ca va incalca Liberul Arbitru al discipolului, indreptindu-l spre o cale pe care acesta nu este inca pregatit sa o constientizeze si sa paseasca pe ea (pentru ca stie ca la nivel spiritual, incalcarea liberului arbitru reprezinta o eroare foarte grava).
      La fel si in cazul „sanctiunilor”: nu te astepta la „pedepse” din partea lui, ci la atentionari transmise cu intelepciune si elevare spirituala; uneori e posibil chiar sa te lase sa gresesti intentionat pentru ca tu singura sa iti constientizezi greseala si sa inveti ceva din aceasta lectie.

      3. un maestru spiritual care cauta sa corespunda asteptarilor discipolilor inseamna ca inca este legat de lumea fizica, se supune legilor omenesti si nu celor de natura superioara.
      Un real maestru spiritual trebuie sa fie condus de legile din astral, iar in acel moment deja el nu mai incearca sa se incadreze in tipicul asteptarilor discipolilor.

      • anonymya zice:

        Multumesc pentru raspuns.
        Iti respect parerea, dar imi permit in acelasi timp sa nu fiu de acord cu unele lucruri.
        Am citit in Sfintii Parinti ca uneori, duhovnicul isi cearta ucenicul si ii atribuie greseli care in realitate nu exista, tocmai pentru a-i testa reactia la insulte si ocari.
        Am mai citit in cartea „Autobiografia unui yoghin” ca Sri Yuktesvar era foarte sever cu discipolul sau Yogananda tocmai pentru a-l ajuta sa evolueze mai repede.
        Desigur ca au existat si sfinti precum Serafim de Sarov care ii numea pe toti „binecuvantarea mea”.
        Ceea ce vreau sa spun este ca un maestru nu seamana neaparat cu altul sau mai bine zis, dupa parerea mea, fiecarui discipol i se potriveste o anume indrumare.
        Oricum, am inteles ca numai un maestru eliberat poate recunoaste un alt maestru eliberat si ca, in cazuri rare, un maestru poate sa incalce regulile, din motive numai de el stiute.
        Sa nu uitam ca Iisus,fiul Domnului, a fost privit de farisei ca un calcator de lege, cand in realitate mesajul sau a vrut sa spuna ca Dumnezeu a creat legea pentru om, nu omul pentru lege, dar ei nu l-au inteles.
        Cand nu ai un maestru in carne si oase, viata este maestrul tau si nu se poate spune ca viata este delicata si plina de bunatati si dulceturi ca sa te puna pe calea cea buna, ba chiar dimpotriva (asa a fost in cazul meu).

        • Solarris zice:

          fiecare idee, concept la care rezonam este un indiciu ca cel lucru deja se afla in noi, pt ca altfel nu l-am atrage spre noi – asta daca dam crezarea legii atractiei din univers, conform careia atragem spre noi tot ceea ce noi sintem si gindim.

          mergind pe aceasta idee, vom atrage spre noi exact aceeasi maestri spirituali care rezoneaza la modul cel mai profund si in toate planurile cu vibratia noastra personala: daca in sufletul nostru exista teama, frica, dorinta de a fi pedepsiti de ceva sau cineva, vom atrage un astfel de maestru care sa „opereze” la nivel spiritual prin intermediul fricii si „pedepselor”.
          frica este insa opusul Iubirii (cu tot ce include ea), caci acolo unde este frica, iubirea nu isi poate face loc sa vindece. si atunci ar treb sa cercetam temeinic inlauntrul nostru si sa descoperim cauzele fricilor care ne bintuie: cite sint ale noastre in mod real si cite ne-au fost induse, in mod mai direct sau indirect, de catre altii (parinti, profesori, parteneri de viata etc).
          raspunsurile s-ar putea sa fie surprinzatoare pt multi!

          …cit despre viata… ea este asa cum am ales noi sa fie, iar perceptia e diferita la fiecare in parte: o putem vedea ca pe un loc de suferinta, tristete si amar sau o putem privi prin intermediul lectiilor care ni se dau si care sint intotdeauna spre binele nostru cel mai Inalt, spre desavirsirea noastra spirituala.
          dar fiecare vede ceea ce vrea sa vada…

          • anonymya zice:

            Nu mi-e rusine sa recunosc ca mai am cu siguranta frici si reziduuri karmice in adancul fiintei mele, altfel nu m-as fi incarnat aici si acum. Mi-as dori sa cunosc personal pe cineva care a transcens dualitatea si vibreaza doar pe frecventa iubirii. Stiu ca au existat si exista astfel de fiinte umane, eu insa nu am intalnit inca niciuna.

            „Multe sunt necazurile dreptilor si din toate acelea ii va izbavi pe ei Domnul”, zice psalmistul. Sa ne amintim si exemplul lui Iov, cand Dumnezeu i-a permis Satanei sa ii incerce credinta, deposedandu-l de toate bunurile, ba mai mult, i-au murit si copiii, fara sa ii dea voie insa sa se atinga de sufletul lui.
            Iata ca si cei care nu rezoneaza cu aspectele inferioare pot fi incercati, sau pot suferi necazuri si chiar moartea numai din spirit de sacrificiu, pentru a lua pe umerii lor povara celor mai slabi, cum este cazul lui Iisus. Cand i-a alungat cu biciul pe negustori din templu, Iisus si-a dat seama cu siguranta ca iubirea pe care oricum el o simtea pentru ei nu ii va putea ajuta, intrucat numai daca o ai trezita in tine catusi de putin poti sa o recunosti, dar daca ai inima impietrita ti se aplica alte metode de trezire.
            Iar ca sa crezi ca esti atat de evoluat incat tie ti se cuvin doar metodele nedureroase, mi se pare un semn de orgoliu spiritual. Dar e doar o parere a mea, desigur…

  4. zailee zice:

    Cred cu tarie ca adevarata cale se afla doar inlauntrul nostru si adevaratul maestru este Tatal Ceresc; oamenii care au preocupari spirituale reale vor gasi pe cei care le impartasesc iubirea pt divin…restul… vor gasi exact ce este in sufletul lor si vor cauta doar aparenta cale.
    Imi pare rau,dar si aici functioneaza din plin legea atractiei:gasim ceea ce vibram…
    Oricum super aticolul!Dar trezirea vine cu timpul si cu suferinta pe care o purtam in noi…

  5. Argus zice:

    Fructul creste si se rotunjeste pe ram din generoasa unire a sevei cu raza de soare si se desprinde singur, atins de o boare usoara care e mai mult o parere decit o pala de vint, apoi cade, cu abandon, pe pamint, astfel incheind un ciclu ce vesnic se repeta. Nu ii poti cinta serenade sau rosti tirade pentru a-l convinge sa se desprinda de ram.

    La fel si uncenicul: cind s-a „copt”, atunci apare si dascalul, care nu poate fi decit cel adevarat si potrivit. Spre deosebire de mar, care ne cade in palma sau inspira fizicieni perplecsi in fata gravitatiei telurice, dascalul e acolo pentru a-l prinde pe ucenic si a-l insoti in zborul imaginatiei si al spiritului descatusat.

    Iata o povestioara simpla, careia nu-i trebuie o morala:

    Un grup de Sufisti pasesc pe un pod discutind pe tema ajutorului care trebuie oferit sau nu celor ignoranti. La celalalt capat al podului apare un om simplu si nevoias. Unul dintre Sufisti le spune celorlalti ca, desi el va pune un sac cu aur in calea omului, acesta nu va sti cum sa profite de ocazie. In acelasi timp in care sacul aparea in calea omului, acestuia ii veni in minte sa incerce a traversa podul cu ochii inchisi. Oare sa mai continui?

    De fapt, toti am fost plamaditi in asemanarea si chipul Primei Cauze, si ca atare continem un „built-in teacher„. Acesta este inima noastra, nu cea fizica, ci asa cum apare ilustrata in unele poze ale lui Iisus Hristos ca o lumina de pe tarimurile la care toi ne vom intoarce, mai devreme sau mai tirziu.
    Sa ne vedem curind asa cum am fost creati, cu menirea noastra cea adevarata.

  6. anca zice:

    Nimic mai adevarat ca aceste cuvinte menite sa descrie un virtual maestru.
    Cu bucurie spun ca mi-am gasit maestul – cel putin pentru acest nivel – si asa este, intruneste toate (si altele aici nescrise) conditiile, starile … descrise aici.
    Ce as vrea sa mai spun este ca starea sufleteasca in momentul gasirii, intilnirii, reintilnirii…. nu poate fi descris in cuvinte ( o palida imagine ar fi sa spun ca sufletul se simte invaluit, mingiiat, leganat….. si asta chiar daca nu iti spune doar de bine despre si pentru tine).

    • Solarris zice:

      anca,

      sint binevenite orice completari care i-ar putea ajuta pe cei ce pornesc pe o cale spirituala sau sint in cautarea unui maestru spiritual.
      multumesc!

  7. Felicia Gabriela zice:

    si eu iti multumesc ca ai ales acest subiect…

    remarc asemenea tie acest hatis de oferte spirituale si imi vad adesori prietenii alergand avizi de informatie pe la tot felul de cursuri… bajbaind si pierzand mult timp…

    in plus privesc cu Iubire si cu o anumita forma de acceptare catre prietenii care sunt multumiti ca si-au gasit ,,calea ,, si ,,maestrul,, si cum le creste egoul de la o zi la alta. Asta este! avem marea Gratie sa invatam sa alegem cat mai Liberi. Oh! nepretuita este libertatea si ea este doar a celor ce vad acelasi Adevar peste Tot.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s