Dragobetele

Pe 24 februarie se iubeste. Se iubeste in stilul dulce romanesc, in cel mai curat si mai intens mod. Este ziua lui Dragobete, numit si Navalnicul sau Logodnicul Pasarilor, ce ne aduce iubirea in casa si in suflet.

Legenda povesteste despre Dragobete ca fiind un personaj magic, similar lui Eros, al vechilor greci, si lui Cupidon, al romanilor, ce oficia in cer, la inceputul fiecarei primaveri, nunta tuturor animalelor, traditie ce s-a extins treptat pana in randul oamenilor si a dat nastere unor obiceiuri specifice romanilor din sudul si nordul Dunarii.

Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolică, fiind un bărbat chipeş, puternic, un neastâmpărat şi un năvalnic. Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un peţitor şi un naş al animalelor, românii au transfigurat Dragobetele în protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, aşa cum şi păsările „se logodesc” în această zi. Se mai credea ca in ziua de Dragobete pasarile nemigratoare se aduna in stoluri, ciripesc, isi aleg perechea si incep sa-si construiasca cuiburile, pasarile neimperecheate acum ramanand fara pui peste vara. Motivatia preluarii obiceiului pasarilor era profunda, din moment ce pasarile erau privite ca mesagere ale zeilor, cuvantul grecesc „pasare” insemnand chiar „mesaj al cerului”. Se spune ca daca in aceasta zi ai norocul sa auzi pupaza, vei fi harnic tot anul.
Daca ploua, primavara va veni devreme si va fi frumoasa.

Dragobete (cunoscut si sub numele de Dragomir) este fiul Babei Dochia. Opus acesteia, Dragobete este un personaj pozitiv, ce influenteaza in bine vietile celor care iubesc. Baba Dochia, mama tanarului Dragobete, era intruchiparea mitica a soacrei rele si a iernii cu ale sale 12 cojoace de ger si ninsoare, ce isi trimitea nora sa indeplineasca sarcini imposibile, amenintand-o ca, pana nu le indeplineste, nu se mai poate intoarce acasa, la sotul ei drag.

Se spune ca Baba Dochia ingheata odata cu venirea primaverii, cand sarbatorim, alaturi de Dragobete, aparitia primelor flori gingase, topirea zapezii si iubirea ce renaste in acest anotimp al Soarelui si bunei dispozitii.

In mediul rural, in special, traditia straveche, riturile vechilor traci raman inca vii. Romanul de aici isi mai aduce inca aminte de obiceiul de demult al fetelor si baietilor, care, in ziua lui Dragobete, se primeneau in haine curate de sarbatoare si porneau cu voie buna inspre padure, pentru a culege ghiocei, viorele, tamaioasa, pe care le asezau la icoane si le foloseau la diverse farmece de dragoste, pastrandu-le pana la Sanziene, cand le aruncau in apele curgatoare.

Inspre ora pranzului, fetele porneau in goana inspre sat, fuga fiecareia atragand dupa sine cate un baiat, si nu unul oarecare, ci acela care le indragea. De isi prindea aleasa, acesta ii fura o sarutare in vazul lumii, sarutare ce simboliza legamantul lor de dragoste pe intregul an de zile. Acest obicei poarta denumirea de “zburatorit” si de aici si celebra zicala „Dragobetele saruta fetele!”, mult indragita de fetele nerabdatoare, ce purtau in suflet speranta primirii a cat mai multor sarutari, ce erau menite sa le aduca acestora dragoste pe deplin in viitor.

Un alt obicei al fetelor era de a strange omatul netopit (ultimele rămăşiţe de zăpadă, numită “zăpada zânelor”), apa de ploaie sau de izvor, pe care o considerau ca avand efecte magice asupra lor atunci cand o foloseau, intrucat deveneau mai frumoase si mai dragastoase.

Nici oamenii mai în vârstă nu stăteau degeaba, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuiau să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului, oferindu-le mancare cat mai buna. În această zi nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor.

Personajul Dragobete mai cunoaste si o alta metamorfoza in persoana Navalnicului, fecior de o frumusete atat de izbitoare incat sucea mintile fecioarelor si nevestelor tinere. Pentru caracterul sau patimas, acesta a fost pedepsit de Maica Domnului si transformat intr-o planta ce ii poarta numele.

Etimologie

Dupa unii etimologi, aproape toate denumirile pentru aceasta sarbatoare sunt dupa numele din slava veche a sarbatorii crestine „Aflarea Capului Sfantului Ioan Botezatorul”. Aceasta sarbatoare, numita in spatiul slav „Glavo-Obretenia” , a fost preluata de romani ca si in cazul altor sarbatori din calendarul popular (Probajenii sau Obrijenia, Procoava, Ovidenia, Zacetania, Stratenia s.a.). Denumire din slava apare in veacurile evului de mijloc sub denumirile „Vobritenia” , „Rogobete”,” Bragobete”, „Bragovete” (unele dintre ele, foarte apropiate de mult mai cunoscutul Dragobete), pana cand, probabil si sub influenta principalelor caracteristici ale sarbatorii, s-a impus pe arii destul de extinse, mai ales in sudul si sud-vestul Romaniei, denumirea „Dragobete”. O alta explicatie data de unii filologi asupra provenientei numelui „Dragobete” porneste tot de la doua cuvinte vechi slave „dragu” si „biti”, care s-ar traduce prin expresia „a fi drag”. Totusi, alti filologi explica denumirea prin doua cuvinte dacice, „trago” – tap si „pede” – picioare, aceste doua cuvinte transformandu- se, in timp, in drago, respectiv bete.

Dimineata zilei de Dragobete

De obicei, tinerii, fete si baieti, se adunau mai multi la o casa, pentru a-si „face de Dragobete”, fiind convinsi ca, in felul acesta, vor fi indragostiti intregul an, pana la viitorul Dragobete. Aceasta intalnire se transforma, adesea, intr-o adevarata petrecere, cu mancare si bautura. De multe ori baietii mergeau in satele vecine, chiuind si cantand peste dealuri, pentru a participa acolo la sarbatoarea Dragobetelui.

Traditia mai spune ca, in aceasta zi, cand biserica crestina sarbatoreste Aflarea Capului Sfantului Ioan, oamenii isi intrerup toate muncile, nu se coase, nu se spala, nu se merge la camp, in schimb se face curatenie in toata casa pentru ca zilele ce vor urma sa fie pline de spor si prospetime si pentru a-l intampina cum se cuvine pe zeul iubirii, care nu vine singur, ci insotit de asa-numitele zane Dragostele, ce le soptesc vorbe de amor indragostitilor.

Fiecare avea grija ca aceasta zi sa nu ii prinda fara pereche (sau macar fara sa fi vazut o persoana de sex opus), ceea ce ar fi reprezentat un semn rau, prevestitor de singuratate pe intreg parcursul anului, pana la urmatoarea zi de Dragobete.

Astfel, sarbatoarea dragostei sau ziua indragostitilor la romani era vazuta ca fiind una de bun augur, deoarece se credea ca aduce gospodarilor un an mai imbelsugat, liniste, noroc in dragoste si prosperitate.

O zi plina de iubire sa aveti!

Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Dragobetele

  1. anna spune:

    Multumim pentru aducere aminte :)Iubirea sa te imbratiseze !

  2. Sergiu spune:

    Neamul romanesc are multe traditii minunate, din pacate, care incep a fi uitate. Perpetuarea unui popor cred ca tine si de cum reusim sa ne conservam si ducem mai departe traditiile.
    Vesnicia s-a nascut la sat, parca asa era o vorba…

    Ma bucur sa vad ca mai sunt oameni ca tine Solaris, care ne (re)amintesc cine suntem… sau ar trebui sa fim…
    Sa fiti iubiti!

    • iulia spune:

      Intr-adevar…e minunat poporul roman…daca te uiti la traditiile sale …
      Pacat ca nu stie in prezent sa dedice mai mult timp preocuparilor spirituale. Dragobete este,pana la urma, o sarbatoare care ar tb sa apropie oamenii care stiu sa iubeasca cu adevarat.

      • Solarris spune:

        intr-adevar, sergiu, identitatea unui popor e strins legata si de realele valori si traditii. a le da uitarii e sinonim cu a ne nega trecutul si a inceta sa mai fiintam ca natie cu menire spirituala in timpurile ce vor urma (asa cum se spune).

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s