Relatia de cuplu si viata spirituala

“A iubi nu înseamnă a ne privi unul pe celălalt, ci a privi împreună în aceeasi directie.” Antoine de Sainte-Exupery

Din ceea ce am observat până acum, multi oameni cu preocupări spirituale moderne, au probleme serioase în viata lor de cuplu. Bineînteles că, pentru o întelegere superioară, aceste probleme sunt doar exercitii si sanse de a creste împreună, de a ne dezvolta, întâlnindu-ne cu propriile vicii si limitări.

O relatie de cuplu nu poate fi înteleasă, din punctul meu de vedere, decât dacă o privim ca pe o sansă. Oamenii intră în relatii de cuplu din neîntelegerea unor realităti, pe de o parte karmice, pe de altă parte a fortelor care se pot naste astfel între cei implicati.

Persoanele care păsesc în biografiile noastre sunt, desigur, parte din familia noastră karmică, de aceea este important să constientizăm încărcătura din trecut care vine către noi în orice relatie pe care o întâlnim.

Însă o întrebare semnificativă este unde găsim noi limita între o prietenie karmică de câteva vieti – care poate fi o prietenie spirituală, obiectivă – si implicarea într-o relatie de cuplu. Însă cum suntem cu totii pe drumul nostru si adunăm experiente din care tragem învătături pentru viitor, putem încerca să valorificăm din perspectiva vesniciei orice relatie în care intrăm. Dacă aspectul karmic este cumva personal si irepetabil din perspectiva unicitătii fiecărui individ, problema fortelor care intervin într-o relatie de cuplu este una aparte si care devine deseori mult mai importantă pentru drumul interior al discipolului spiritual.

Cel alături de care începi o relatie de cuplu se schimbă rapid pentru tine în altceva decât ceea ce este el însusi, chiar dacă uneori îti trebuie ani pentru a observa asta. Unii oameni ajung repede la conflicte care semnalează o primă aparitie a acestui “ceva” nou. Când lucrurile sunt mai grave, oamenii se despart, divortează, dând vina unii pe altii pentru neîntelegerea realitătii celuilalt. Atunci unii ar putea spune că iubirea a devenit mai slabă în amploare fată de compromisurile care trebuie făcute pentru continuarea relatiei. Dar dincolo de certuri, de contraziceri, de forte sufletesti irosite, ce se află? De ce se ceartă oamenii? De ce uneori cel de lângă noi apare în ochii nostri ca un alt om fată de cel pe care îl stiam?

Acceptăm că oamenii se schimbă si vom lua în considerare si acest lucru. Însă, ca oameni cu preocupări spirituale si care păsesc pe un drum personal de initiere, alte lucruri capătă o pondere mai mare.

Dublul nostru este acel ceva care provoacă orice conflict rostit sau nerostit, căci omul alături de care ne vom petrece cel mai mult timp va deveni oglinda noastră, oglinda dublului nostru. Fricile noastre, furia noastră, egoismul nostru, posesivitatea noastră, toate aspectele care plăsmuiesc continuu dublul nostru vor fi reflectate de cei din jur, de cei dragi.

Atunci apar conflictele, pentru că oamenii nu au maturitatea de a se privi pe ei în oglindă, ci se grăbesc să judece ceea ce nu înteleg. Atunci, pentru discipolul spiritual apare o nouă sansă: sansa extraordinară de a fi reflectat – în cei care îi sunt mai apropiati – asa cum sunt ei, asa cum oglinda spirituală reflectă spre ei dublul lor. Abia atunci orice relatie de cuplu poate fi cu adevărat folositoare drumului nostru spiritual, când vom putea să o vedem ca un ajutor real în a ne schimba si a transforma aspectele imorale si întunecate ale fiintei noastre. Însă deseori uităm asta si ne supărăm când oamenii din jurul nostru devin oglinzile noastre si aruncăm cu sentimente copilăresti în cei din jur.

Trebuie într-adevăr o alchimie spirituală pentru a putea curăta dublul nostru atunci când el ne loveste dinspre persoana iubită, dar cu atât este mai valoroasă orice izbândă, cu cât putem fi mai treji si mai responsabili în fata propriilor datorii fată de noi însine si fată de cel de lângă noi. Omul de lângă noi nu se schimbă în rău precum ne pare, ci dublul nostru iese la suprafată din inconstientă si se reflectă în diverse nuante prin ochii lui. Dacă putem întelege astfel relatia de cuplu, vom găsi un real ajutor în propria muncă lăuntrică si spirituala si vom găsi alte metode mai creative si mai utile de a rezolva conflictele.

Exupery a spus un lucru puternic si greu în citatul ales ca motto al acestor rânduri. Ca individualităti constiente de sine si egoiste vrem ca cel din jurul nostru să ne reflecte pe noi. Oamenii asteaptă deseori ca persoana de lângă ei să le reflecte propriile asteptări, propriile dorinte. Însă asta nu este iubire autentică, ci iubire egoista de sine.

Căci o relatie spirituală reală, în cadrul unui cuplu, trebuie să presupună o împreună-lucrare, o păsire pe acelasi drum. Înfrătirea a două suflete pentru o parte de drum din eternitate, pe care acestea aleg să o păsească împreună, poate fi mult mai rodnică dacă ne-am bucura ca celălalt să ne fie alături, nu pentru a împlini asteptările noastre, ci pentru a ne ajuta să ne vedem limitele si a învăta să crestem împreună, fiecare pentru el si pentru celălalt.

 

Alte articole pe aceeasi tema:

http://drumuricatretine.wordpress.com/2009/10/10/relatiile-si-lectiile-de-viata/

http://drumuricatretine.wordpress.com/2009/10/28/relatiile-karmice-si-scopul-lor/

http://drumuricatretine.wordpress.com/2009/04/26/problemele-in-relatiile-de-cuplu/

http://drumuricatretine.wordpress.com/2009/04/26/eliberarea-de-gelozie-si-posesivitate/

http://drumuricatretine.wordpress.com/2009/09/21/iubirea-neconditionata-2/

 

Necesitatea unui Maestru Spiritual

Fragmentul de mai jos va va ajuta sa intelegi de ce este necesara prezenta unui real Maestru Spiritual in viata noastra, atunci cind pornim pe acest drum fascinant al spiritualitatii. Capcanele pe drumul spiritualitii pot fi multe si neidentificarea corecta a lor ne poate conduce spre grave erori la nivel subtil. Maestrul Spiritual apare intotdeauna cind discipolul este pregatit!

“Vreţi să învăţaţi să cântaţi la vioară: cumpăraţi un instrument, caiete de exerciţii şi începeţi să cântaţi. Timp de câteva zile cântaţi o oră sau două, dar, puţin timp după aceea, vă pierdeţi din pasiune şi vă opriţi. O săptămână mai târziu reluaţi vioara, apoi din nou vă opriţi… Şi astfel timpul trece cu alternaţii de activitate şi de lene, în funcţie de capriciile voastre. Din contră, dacă aveţi un profesor, vreţi să meritaţi aprobarea sa, stima sa, şi lucraţi asiduu ca să fiţi pregătiţi pentru ziua lecţiilor. Profesorul vă corectează erorile, vă încurajează şi, astfel, sub îndrumarea sa, veţi deveni într-o zi un virtuos. Niciodată n-o să auziţi să se spună că un mare muzician a ajuns la culmea artei sale fără profesor.

La fel este şi în domeniul spiritual: aacă nu aveţi un Ghid spiritual, este foarte dificil să fiţi perseverent. Credeţi că ar fi bine pentru voi să meditaţi, să faceţi eforturi pentru a vă ameliora, dar, foarte repede, vă lăsaţi pradă vechilor obiceiuri… Câteva luni mai târziu, vă reamintiţi de bunele voastre intenţii, faceţi din nou câteva eforturi… până în ziua în care veţi recădea definitiv în inerţie. Pe când cu un Ghid spiritual vă simţiţi în mod continuu stimulat; prin cuvintele sale, prin exemplul său, el nu încetează să vă antreneze. Şi, apoi, el vă atinge sentimentele, iar pentru că îl iubiţi, îl admiraţi, sunteţi împins să lucraţi pentru a vă transforma.

Bineînţeles, aceasta nu vă va împiedica să recădeţi în erorile voastre, dar, de fiecare dată, veţi lua decizii mai bune, iar, într-o zi, forţa produsă de aceste hotărâri va fi predominantă. Cel mai grav nu este să recădeţi în erorile voastre, ci să abandonaţi speranţa de a triumfa, să nu mai faceţi eforturi pentru a vă corecta. Trebuie să cunoaşteţi puterea unei decizii. Din ziua în care un om decide în mod sincer să se transforme, Ghidul său spiritual arătându-i pericolele drumului pe care este gata să-l urmeze, această decizie se înscrie şi plasează în el un nou punct de plecare. Chiar dacă încă nu se vede, ceea ce s-a înscris va da într-o zi rezultate. Iată utilitatea unui Ghid spiritual.

Dar, ceea ce aş vrea mai ales să vă fac să înţelegeţi, este că, dată fiind natura Lumii spirituale, este mai bine să nu intraţi, decât să intraţi fără ghid, aşa cum au făcut-o unii spre nefericirea lor. Ei au cumpărat cărţi unde sunt expuse tehnici de concentrare, de meditaţie sau de respiraţie şi iată-i că se lansează în exerciţii care sfârşesc prin a-i distruge fizic şi psihic. Ar fi fost mai bine pentru ei să fie mai puţin perseverenţi!

Sunt întotdeauna mirat să constat că oameni care nu concep să facă o ascensiune pe un munte fără a-şi lua un ghid, se lansează aşa, singuri, în explorarea Lumii psihice unde pericolele de a se rătăci, de a cădea în prăpăstii sau a fi îngropaţi sub avalanşe sunt mult mai mari. Aici, este extraordinar, se vor descurca singuri! Da, şi iată de ce există atâţia dereglaţi printre aşa-zişii spiritualişti. Ei s-au hazardat aşa, fără un ghid spiritual şi s-au pierdut.

Niciuna din aceste neplăceri nu s-ar fi produs dacă spiritualiştii ar fi înţeles, încă de la început, un lucru esenţial: că trebuie să-şi pregătească activitatea prin practica anumitor calităţi şi virtuţi: iubirea, blândeţea, puritatea, supunerea faţă de lumea divină… Deoarece în acest domeniu voinţa nu este suficientă.

Eroarea multor spiritualişti este de a nu şti să dea activităţii lor o bază solidă. Ei se lansează aşa, fără nicio pregătire, gândind că este suficient să dorească, să vrea, pentru ca Lumea invizibilă să li se reveleze, ca Îngerii să vină să-i servească şi ca toate Puterile să cadă în mâinile lor. Ei nu, din nefericire, nu! Adevăratul spiritualist îşi petrece 20 sau 30 de ani pregătindu-se sub îndrumarea unui Maestru şi, apoi, în foarte puţin timp, obţine tot ceea ce doreşte. Pregătirea este cea care este îndelungată în domeniul spiritual. Dar oamenii nu se pregătesc, ei continuă să întreţină în forul lor interior orice fel de gând, orice fel de murdărie sau injustiţie. Din timp în timp, bineînţeles, ei „meditează” puţin, aşa-zisă meditaţie şi aceasta le ajunge. Lor, da, poate, însă în realitate, aceasta nu ajunge. Deoarece chiar şi pentru meditaţie sunt condiţii prealabile de satisfăcut.

La ora actuală, meditaţia devine o modă, şi din ce în ce mai mulţi oameni pretind că meditează. Dar această meditaţie nu aduce nimic, deoarece a medita nu se poate face aşa, fără pregătire. Cum vreţi să faceţi să mediteze pe cineva care nu a avut niciodată un ideal înalt, care nu a ieşit niciodată din capriciile sale, din plăcerile sale? El spune că meditează! Dar asupra cărui lucru? Asupra banilor, asupra puterilor, asupra unui bărbat sau a unei femei de sedus.

Cum ar medita el asupra subiectelor cereşti din moment ce nu are un ideal înalt care să-l scoată din viaţa sa ordinară, animală, pentru a-l conduce până la Cer? Este imposibil pentru cineva să mediteze înainte de a-şi fi învins anumite slăbiciuni şi de a înţelege anumite adevăruri; nu numai că nu poate, dar este chiar periculos să încerce.

Deoarece partea cea mai remarcabilă a activităţii interioare este că niciun exerciţiu de gândire nu rămâne fără rezultat. Întotdeauna există rezultate. Doar că, iată, aceste rezultate sunt deseori deplorabile. De ce? Pentru că omul a mişcat elemente ale Lumii sale interioare, fără să le purifice sau să le organizeze. A mers să agite tot ceea ce era ceţos şi crepuscular; a rămas în mlaştinile planului astral, nu a ştiut să se ridice mai sus pentru a găsi Lumina planului mental.

Esenţialul nu este să fii inteligent, bogat, puternic; nu, esenţialul este să fii bine ghidat, chiar dacă posedaţi tot felul de calităţi: putere, inteligenţă, frumuseţe etc., întotdeauna riscaţi să vă spargeţi capul undeva.

Problema este, deci, de a găsi un Ghid spiritual care vă va da cele mai bune metode de lucru pentru a avansa în Viaţa spirituală… Cele mai bune, adică cele mai puţin periculoase, cele mai eficace; poate cele mai lungi, dar cele mai durabile.

Nefericirea este că oamenii sunt grăbiţi, ei nu au timp, nici răbdare, nici încrederea pentru a se angaja pe o cale luminoasă, mai lentă, evident, dar mai sigură. Sunt grăbiţi, vor să devină dintr-o dată mediumi, magicieni, clarvăzători aşa cum devii pedichiurist sau manichiurist, iar de îndată ce obţin un mic rezultat fac zgomot cu toate acestea. Astfel, induc în eroare foarte mulţi oameni, deoarece lumea care nu are criterii, înghite tot.”

Fragment din cartea „Ce este un Maestru spiritual?” de Omraam Mikhalel Aivanhov

Maiestria de a fi tu insuti / insati

Părinţii te-au învăţat să te faci văzut, dar nu şi auzit. Află cine eşti cu adevărat dacă vrei să-ţi trăieşti viaţa, nu doar să-ţi câştigi traiul!

“Fiecare suflet este un Maestru”. Neale Donald Walsch

Cine ne învaţă să fim noi înşine? 

«Nu prea suntem învăţaţi să fim noi înşine», spunea Rene de Lassus. Intr-adevăr, părinţii ne învaţă adesea să ne facem văzuţi, “să dăm bine”, dar din păcate nu şi auziţi. În încercarea de a-i transmite puiului lor regulile sociale, ei acordă mai multă importanţă acestora decât nevoilor şi opiniilor copilului. El învaţă astfel să îşi reducă la tăcere vocea interioară care e semnul distinctiv al mersului lui în viaţă, să nu-şi mai asculte adevărul propriu. Devenit adult, însă, el va trebui să-şi re-trezească atributele specifice şi să le afirme în lume. Dar cum?

In procesul anevoios al educaţiei tendinţa este adesea de a atrage atenţia asupra neajunsurilor copilului, asupra a ceea ce nu face, nu ştie sau nu poate el, decât asupra a ceea ce face, ştie, poate. De aceea se conturează tot mai mult nevoia unei educaţii la modul afirmativ care să încurajeze exprimarea talentelor şi înclinaţiilor copilului.

Cercetările din ultimele decenii din domeniul psihologiei accentuează că nu există o singură inteligenţă după care să categorisim elevii, ci inteligenţe multiple. Este necesar să ţinem cont de aceasta şi să ghidăm tinerii în direcţia a ceea ce le este specific, mai curând decât să îi punem pe un pat al lui Procust.

În rând cu lumea sau în acord cu tine?

Ne petrecem anii copilăriei şi adolescenţei învăţând cum să fim „în rând cu lumea”. Odată deveniţi adulţi însă, ni se cere să fim noi înşine. În cele mai multe profesii cu cât eşti mai tu însuţi, cu atât eşti mai apreciat. Acest paradox naşte confuzie în minţile atâtor copii deveniţi adulţi şi la rândul lor părinţi.

Ce înseamnă să fim noi înşine? Înseamnă să ne cunoaştem şi exprimăm unicitatea în raporturile cu ceilalţi, respectând în acelaşi timp dreptul lor la propria lor viziune despre lume. Înseamnă să ne asumăm propriul adevăr şi să îl afirmăm în lume, fără ca prin aceasta să încălcăm adevărul altcuiva. Uşor de zis, nu totdeauna la fel de uşor de făcut.

Mai înseamnă să ne conştientizăm calităţile şi să le transpunem în faptă. Limitele trebuie asumate şi prelucrate, nu negate, nici reprimate. Acesta este procesul numit de psihologul umanist Abraham Maslow auto-actualizare. El o considera cea mai înaltă dintre nevoile umane şi o plasa în fruntea piramidei trebuinţelor umane.

Cu alte cuvinte, după ce toate dorinţele s-au împlinit rămâne nevoia de a fi eu însumi, de a scoate la iveală calităţile de care dispun şi – chiar mai mult, după cum aveau să spună urmaşii lui Maslow – nevoia transpersonală de a găsi acel EU divin, scânteia de spirit care ne defineşte ca existenţă, conştiinţă şi fericire pură.

„Un muzician trebuie să facă muzică, un artist trebuie să picteze, un poet trebuie să scrie, dacă vor să fie împăcaţi cu sine. Ceea ce un om poate fi, aceea trebuie să fie. Aceasta este nevoia pe care o numim auto-actualizare… ea se referă la dorinţa omului de împlinire, adică la tendinţa de a deveni ceea ce este de fapt în potenţialul său: a deveni tot ceea ce poate deveni…”, spunea Abraham Maslow.

Aceasta pentru că fiecare dintre noi aduce în lume ceva ce nimeni altcineva nu poate exprima. Şi pentru a simţi că ne trăim cu adevărat viaţa este esenţial să aflăm care e darul nostru unic: ceva la care suntem foarte buni şi care aduce celorlalţi un folos, o valoare constructivă. Cu alte cuvinte, plusul cu care fiecare contribuie la Întreg.

Nu e nevoie să fii un mare erou sau o celebritate. Ci doar să conştientizezi şi să exprimi unicitatea sufletului tău. Dincolo de toate rănile pe care ţi le-a produs viaţa, dincolo de toate măştile pe care le-ai adoptat, ai un dar pe care eşti dator (faţă de tine) să îl împărtăşeşti celorlalţi.

Cum pot şti cât de auto-actualizat sunt?

Iată cele mai importante criterii, descrise chiar de Maslow.

Oamenii auto-actualizaţi se recunosc după următoarele trăsături:

Se definesc mai mult prin ceea ce sunt, decât prin ceea ce au. Sunt fericiţi şi împliniţi, pentru că împlinirea lor sufletească depinde mai puţin de ce e în exterior.

Sunt realişti şi nu se tem de necunoscut, pe care îl tratează chiar cu o vie curiozitate.

Au o abilitate superioară de a raţiona şi de a simţi adevărul.

Au o înţelegere superioară a naturii umane. Acceptă propria fiinţă, pe ceilalţi, împrejurările şi lumea ca întreg aşa cum sunt. Sunt deschişi să înveţe de la oricine.

Sunt prietenoşi dincolo de toate stereotipurile ce mai apar în interacţiunile umane. Caută dreptatea pentru toţi. Sunt orientaţi spre a găsi tot ce e mai bun în oameni şi în circumstanţele cu care se confruntă.

Sunt spontani şi nu au inhibiţii inutile.

Pot rămâne singuri fără a se simţi singuri. Le place solitudinea şi intimitatea mai mult decât majorităţii oamenilor şi tind să fie detaşaţi de aşteptările impuse din exterior asupra lor.

Se ghidează în principal după simţul lor interior. Nu le place să înghită informaţiile gata digerate.

Sunt autonomi şi independenţi în viaţă, ca şi în gândire. Rezistă conformismului şi prejudecăţilor. Morala lor este una dictată din interior, nu admit să li se servească idei de-a gata. Îşi determină singuri comportamentul şi le place să-şi formeze propriile păreri asupra oamenilor şi evenimentelor.

Au o inteligenţă emoţională înnăscută şi nu simt nevoia să se învinovăţească sau să se ruşineze de ceva. Tind să fie senini, caracterizaţi de o lipsă a îngrijorării. Au iniţiativă, sunt responsabili şi-şi controlează comportamentul în mod armonios.

Munca lor se leagă de ceea ce se pricep cel mai bine să facă şi le şi place cel mai mult, de aceea ei o percepe adesea ca pe o joacă. Dorinţele lor sunt în perfect acord cu raţiunea.

Trăiesc clipa, se bucură de viaţă. Le place să simtă că vibrează cu viaţa. Experienţele la vârf (care presupun pătrunderea în supraconştient) le sunt familiare.

Sunt conştienţi de unicitatea lor înnăscută pe care o manifestă în tot ce fac. Sunt creativi, originali, dezinhibaţi şi valoroşi, datorită percepţiei lor rapide a ceea ce este real şi adevărat.

Au un simţ sănătos al umorului, mai curând unul filosofic decât agresiv. Ei pot râde de ei înşişi, dar nu fac glume care să-i rănească pe ceilalţi.

Caută permanent dezvoltarea personală. Sunt conştienţi de scopurile lor fundamentale în viaţă şi se dedică pentru împlinirea lor, atât pentru beneficiul lor, cât şi pentru a-i servi pe ceilalţi.

Relaţiile lor intime cu persoanele pe care le iubesc tind să fie foarte profunde, sincere şi durabile.

Caută întotdeauna întregul: sunt capabili să unifice păreri opuse într-o a treia, o sinteză de nivel superior, astfel încât forţele opuse nu mai apar a fi în conflict.

Au o demnitate bine conturată pe care şi-o păstrează chiar şi în mijlocul confuziei sau situaţiilor nefericite de viaţă, rămânând în acelaşi timp obiectivi.

Sunt o combinaţie fascinantă de trăsături copilăreşti şi de înţelepciune pătrunzătoare la esenţa lucrurilor .

Părinţii te-au învăţat să te faci văzut, dar nu şi auzit. Află cine eşti cu adevărat dacă vrei să-ţi trăieşti viaţa, nu doar să-ţi câştigi traiul!

“Fiecare suflet este un Maestru”. Neale Donald Walsch

Cine ne învaţă să fim noi înşine?

«Nu prea suntem învăţaţi să fim noi înşine», spunea Rene de Lassus. Intr-adevăr, părinţii ne învaţă adesea să ne facem văzuţi, “să dăm bine”, dar din păcate nu şi auziţi. În încercarea de a-i transmite puiului lor regulile sociale, ei acordă mai multă importanţă acestora decât nevoilor şi opiniilor copilului. El învaţă astfel să îşi reducă la tăcere vocea interioară care e semnul distinctiv al mersului lui în viaţă, să nu-şi mai asculte adevărul propriu. Devenit adult, însă, el va trebui să-şi re-trezească atributele specifice şi să le afirme în lume. Dar cum?

In procesul anevoios al educaţiei tendinţa este adesea de a atrage atenţia asupra neajunsurilor copilului, asupra a ceea ce nu face, nu ştie sau nu poate el, decât asupra a ceea ce face, ştie, poate. De aceea se conturează tot mai mult nevoia unei educaţii la modul afirmativ care să încurajeze exprimarea talentelor şi înclinaţiilor copilului.

Cercetările din ultimele decenii din domeniul psihologiei accentuează că nu există o singură inteligenţă după care să categorisim elevii, ci inteligenţe multiple. Este necesar să ţinem cont de aceasta şi să ghidăm tinerii în direcţia a ceea ce le este specific, mai curând decât să îi punem pe un pat al lui Procust.

În rând cu lumea sau în acord cu tine?

Ne petrecem anii copilăriei şi adolescenţei învăţând cum să fim „în rând cu lumea”. Odată deveniţi adulţi însă, ni se cere să fim noi înşine. În cele mai multe profesii cu cât eşti mai tu însuţi, cu atât eşti mai apreciat. Acest paradox naşte confuzie în minţile atâtor copii deveniţi adulţi şi la rândul lor părinţi.

Ce înseamnă să fim noi înşine? Înseamnă să ne cunoaştem şi exprimăm unicitatea în raporturile cu ceilalţi, respectând în acelaşi timp dreptul lor la propria lor viziune despre lume. Înseamnă să ne asumăm propriul adevăr şi să îl afirmăm în lume, fără ca prin aceasta să încălcăm adevărul altcuiva. Uşor de zis, nu totdeauna la fel de uşor de făcut.

Mai înseamnă să ne conştientizăm calităţile şi să le transpunem în faptă. Limitele trebuie asumate şi prelucrate, nu negate, nici reprimate. Acesta este procesul numit de psihologul umanist Abraham Maslow auto-actualizare. El o considera cea mai înaltă dintre nevoile umane şi o plasa în fruntea piramidei trebuinţelor umane.

Cu alte cuvinte, după ce toate dorinţele s-au împlinit rămâne nevoia de a fi eu însumi, de a scoate la iveală calităţile de care dispun şi – chiar mai mult, după cum aveau să spună urmaşii lui Maslow – nevoia transpersonală de a găsi acel EU divin, scânteia de spirit care ne defineşte ca existenţă, conştiinţă şi fericire pură.

„Un muzician trebuie să facă muzică, un artist trebuie să picteze, un poet trebuie să scrie, dacă vor să fie împăcaţi cu sine. Ceea ce un om poate fi, aceea trebuie să fie. Aceasta este nevoia pe care o numim auto-actualizare… ea se referă la dorinţa omului de împlinire, adică la tendinţa de a deveni ceea ce este de fapt în potenţialul său: a deveni tot ceea ce poate deveni…”, spunea Abraham Maslow.

Aceasta pentru că fiecare dintre noi aduce în lume ceva ce nimeni altcineva nu poate exprima. Şi pentru a simţi că ne trăim cu adevărat viaţa este esenţial să aflăm care e darul nostru unic: ceva la care suntem foarte buni şi care aduce celorlalţi un folos, o valoare constructivă. Cu alte cuvinte, plusul cu care fiecare contribuie la Întreg.

Nu e nevoie să fii un mare erou sau o celebritate. Ci doar să conştientizezi şi să exprimi unicitatea sufletului tău. Dincolo de toate rănile pe care ţi le-a produs viaţa, dincolo de toate măştile pe care le-ai adoptat, ai un dar pe care eşti dator (faţă de tine) să îl împărtăşeşti celorlalţi.

Cum pot şti cât de auto-actualizat sunt?

Iată cele mai importante criterii, descrise chiar de Maslow.

Oamenii auto-actualizaţi se recunosc după următoarele trăsături:

Se definesc mai mult prin ceea ce sunt, decât prin ceea ce au. Sunt fericiţi şi împliniţi, pentru că împlinirea lor sufletească depinde mai puţin de ce e în exterior.

Sunt realişti şi nu se tem de necunoscut, pe care îl tratează chiar cu o vie curiozitate.

Au o abilitate superioară de a raţiona şi de a simţi adevărul.

Au o înţelegere superioară a naturii umane. Acceptă propria fiinţă, pe ceilalţi, împrejurările şi lumea ca întreg aşa cum sunt. Sunt deschişi să înveţe de la oricine.

Sunt prietenoşi dincolo de toate stereotipurile ce mai apar în interacţiunile umane. Caută dreptatea pentru toţi. Sunt orientaţi spre a găsi tot ce e mai bun în oameni şi în circumstanţele cu care se confruntă.

Sunt spontani şi nu au inhibiţii inutile.

Pot rămâne singuri fără a se simţi singuri. Le place solitudinea şi intimitatea mai mult decât majorităţii oamenilor şi tind să fie detaşaţi de aşteptările impuse din exterior asupra lor.

Se ghidează în principal după simţul lor interior. Nu le place să înghită informaţiile gata digerate.

Sunt autonomi şi independenţi în viaţă, ca şi în gândire. Rezistă conformismului şi prejudecăţilor. Morala lor este una dictată din interior, nu admit să li se servească idei de-a gata. Îşi determină singuri comportamentul şi le place să-şi formeze propriile păreri asupra oamenilor şi evenimentelor.

Au o inteligenţă emoţională înnăscută şi nu simt nevoia să se învinovăţească sau să se ruşineze de ceva. Tind să fie senini, caracterizaţi de o lipsă a îngrijorării. Au iniţiativă, sunt responsabili şi-şi controlează comportamentul în mod armonios.

Munca lor se leagă de ceea ce se pricep cel mai bine să facă şi le şi place cel mai mult, de aceea ei o percepe adesea ca pe o joacă. Dorinţele lor sunt în perfect acord cu raţiunea.

Trăiesc clipa, se bucură de viaţă. Le place să simtă că vibrează cu viaţa. Experienţele la vârf (care presupun pătrunderea în supraconştient) le sunt familiare.

Sunt conştienţi de unicitatea lor înnăscută pe care o manifestă în tot ce fac. Sunt creativi, originali, dezinhibaţi şi valoroşi, datorită percepţiei lor rapide a ceea ce este real şi adevărat.

Au un simţ sănătos al umorului, mai curând unul filosofic decât agresiv. Ei pot râde de ei înşişi, dar nu fac glume care să-i rănească pe ceilalţi.

Caută permanent dezvoltarea personală. Sunt conştienţi de scopurile lor fundamentale în viaţă şi se dedică pentru împlinirea lor, atât pentru beneficiul lor, cât şi pentru a-i servi pe ceilalţi.

Relaţiile lor intime cu persoanele pe care le iubesc tind să fie foarte profunde, sincere şi durabile.

Caută întotdeauna întregul: sunt capabili să unifice păreri opuse într-o a treia, o sinteză de nivel superior, astfel încât forţele opuse nu mai apar a fi în conflict.

Au o demnitate bine conturată pe care şi-o păstrează chiar şi în mijlocul confuziei sau situaţiilor nefericite de viaţă, rămânând în acelaşi timp obiectivi.

Sunt o combinaţie fascinantă de trăsături copilăreşti şi de înţelepciune pătrunzătoare la esenţa lucrurilor .

 

Metode de ridicare a energiei vibrationale

Pe parcursul unei zile, intimpinam multe lucruri care ne secatuiesc de energie si alunga vibratiile pozitive: poate seful este incorect cu noi, poate partenerul nostru sau copiii au o zi agitata, poate avem parte de o altercatie, de trafic, zgomot, vesti proaste sau avem provocari care, pur si simplu, ne maninca energia. Atunci cind vibratiile noastre se invirt pe o frecventa joasa, este foarte greu sa ne concentram pe scopurile noastre sau sa ne propunem sa fim fericiti.
Atunci cind ai o vibratie inalta, te simti mai stabil, mai in siguranta, mai creativ, pasionat, increzator, conectat la viata, expresiv si intuitiv. Aceasta poate fi o modalitate excelenta de a-ti petrece timpul in aceasta viata.

Sint multe metode prin care iti poti ridica vibratia energetica. Iata citeva dintre ele pe care le poti aplica timp de citeva minute pentru a avea rezultate. Pe masura ce te vei familiariza cu ele, vei incepe sa gasesti propriile tale metode. Studiaza-le si incorporeaza-le in rutina ta zilnica. Vei descoperi ca ai mai multa energie si resurse pentru a trai viata plenar. Indiferent de metoda pe care o vei alege, fii sigur(a) ca va rezultate!

1. Cinta

A canta este cea mai rapida si usoara metoda de a-ti creste vibratia. E foarte greu sa te simti trist sau deprimat(a) atunci cind canti. Incearca sa cinti un cantec cu versuri. Cinta cat te tin plamanii, de parca ai fi intr-un musical pe Broadway. Daca esti timid(a), gaseste-ti un loc privat pentru a face asta.
Incearca sa cinti chiar atunci cind esti prea trist(a) ca sa ai chef de cantat. Cinta dimineata, sau cind te pregatesti pentru o noua zi de munca si vei vedea ca ziua ta se va imbunatati semnificativ.

2. Fa miscare

Cind iti misti corpul, inviti Spiritul Universal in interiorul tau si misti energiile inauntrul tau astfel incat distrugi posibilele blocaje energetice din zona chakrelor.
Danseaza! Pune-ti o melodie, si apoi misca-te in ritmul muzicii.
Daca nu-ti place sa dansezi, fa exercitii. Fa o plimbare, pe jos sau cu bicicleta, urca scari, ridica greutati. Pune-ti muschii la treaba. Acest lucru te va impamanta si te va reconecta cu corpul tau si cu Pamantul.

Aminteste-ti ca esti o fiinta spirituala intr-un corp fizic si ca trebuie sa ai grija de corpul tau pentru ca el sa-ti poata adaposti in siguranta spiritul. Poti sa incerci si Qigong, Tai Chi, sau Yoga. Toate incorporeaza meditatia si isi propun sa reconecteze mintea, corpul si spiritul.

Miscarea corpului curata sistemul limfatic si elibereaza endorfinele care dau senzatii placute in corp. Miscarea energizeaza. Cand oamenii sint tristi sau deprimati, nu au tragere de inima spre miscare si prefera statul la televizor sau in pat. Daca esti pe o frecventa negativa, impune-ti sa faci miscare! Plimba-te putin sau danseaza pe melodia preferata. Vei observa o schimbare considerabila a vibratiilor tale!

3. Rizi
Umorul iti ridica intotdeauna vibratiile. Exista un motiv pentru care s-a spus ca risul este cel mai bun medicament. Daca te tirasti prin viata si te simti zdrobit(a), gaseste un motiv de ris. Rizi chiar de tine si de situatia ta! Invata sa nu te iei prea in serios. Daca nu poti sa razi de propria ta situatie, atunci gaseste motive de ris in alta parte. Uita-te la o comedie, uita-te la un filmulet amuzant sau citeste o carte de bancuri. Risul elibereaza endorfine in corp. Foarte rar vezi oamenii deprimati razand. Daca ar rade, in mod sigur ar reusi sa scape de depresie.

Cind esti in stare sa rizi, chiar daca te afli intr-o situatie de viata mai dificila, acest lucru te va conduce intr-un punct de unde vei putea sa actionezi si vei putea sa scapi de vibratiile joase.

Cind a fost ultima data cand ai ras din tot sufletul? Astfel incat sa te doara stomacul sau sa-ti dea lacrimile? Este un sentiment minunat de eliberare, care merita incercat mai des!

4. Mediteaza

Meditatia este o metoda excelenta de a ne reconecta cu mintea si spiritul. Este recomandat sa ne asezam intr-o pozitie confortabila, sa punem muzica relaxanta pe fundal, sa aprindem citeva lumanarele sau betisoare parfumate. Apoi sa ne concentram pe respiratie. Sa observam inspiratiile si expiratiile. Sa facem cateva expiratii adanci. Vom observa ca ne vin multe ganduri in minte. Este bine sa le lasam sa intre si sa plece. Sa fim constienti de gandurile noastre si apoi sa le dam drumul. Putem sa stam in aceasta stare pentru a ne bucura de momentul prezent, sau putem face o meditatie care sa ne separe, prin imaginatia noastra, de ego si sa ne duca in comunicare cu sinele, cu intuitia, cu ghizii nostri spirituali.

Sint persoane carora le place sa mediteze dimineata, imediat cum se trezesc, pentru a ramine cu aceasta stare buna pe tot parcursul zile. Mai exista si varianta meditatiei inainte de a merge la culcare, pentru eliberarea tuturor energiilor negative acumulate pe parcursul zilei.

5. Curatare energetica

Exista un corp energetic de lumina in interiorul fiecaruia. Pe parcursul unei zile, acest corp energetic se impregneaza cu experientele si energiile altora. Unele din acestea te vor energiza, insa altele te vor seca de energie. Poti insa sa-ti refaci energia, devenind constient(a) de ea si facand cativa pasi pentru a reechilibra energiile. Iata cateva metode de curatare energetic rapida:

Resipra adanc de 10 ori

Respiratia adanca indeparteaza tensiunile din corp si oxigeneaza sangele. De asemenea, indeparteaza starile de manie, frica sau depresie. Pe inspiratie e bine sa spunem mantra “Inspir iubirea si lumina din Univers. Permit numai iubirii si luminii sa locuiasca in mine.” Si apoi pe expiratie: “ Indepartez negativitatea si reziduurile ei din corpul meu. Sint iubire.”

Fa o baie sau un dus fierbinte

Apa are puteri purificatoare, atit fizic cit si energetic. Cind faci baie, este bine sa-ti repeti: “Indepartez toate energiile negative din corpul meu. Sint plin de iubire si lumina de la Sursa Universala.” Imagineaza-ti ca apa este lumina alba, care te inconjoara cu dragoste si protectie.

Spune o rugaciune, apoi roaga-te ca energiile tale sa fie purificate. Poti spune: ”Sint inconjurat(a) de Lumina Alba a Iubirii. Cer sa fiu un vas curat pentru energia provenita de la Sursa Universala, sa impart dragoste si binecuvantari oriunde ma duc.”

Echilibreaza-ti chakrele

Chakrele sint puncte de lumina din corpul tau care conecteaza corpul energetic la corpul fizic. Fiecare chakra reprezinta o arie a vietii tale. Fa o meditatie de purificare a chakrelor, prin care sa-ti imaginezi ca fiecare zona devine curata.

6. Numara-ti binecuvantarile.

Recunostinta este printre cele mai inalte vibratii din univers. A fi recunoscator iti poate ridica vibratia in cateva secunde. Indiferent de ce se intampla in viata ta, poti gasi ceva pentru care sa fii recunoscator. Chiar atunci cand ti se intampla ceva rau, incearca sa gasesti binecuvantarea din spatele situatiei.

Scrie, in fiecare dimineata sau in fiecare seara, 10 lucruri pentru care esti recunoscator. Pot fi lucruri simple, de care te bucuri zilnic. Iata cateva exemple:

Sunt recunoscator pentru ca familia ma iubeste si stiu ca pot conta pe dragostea si sprijinul ei in orice situatie.

Sunt recunoscator pentru sanatatea mea.

Sunt recunoscator oamenilor care m-au provocat astazi, pentru ca mi-au dat sansa sa evoluez spiritual.

Cand devii constient(a) de toate aceste binecuvantari din viata ta, atunci incepi sa functionezi pe alte frecvente si sa dai in jur mai multa energie pozitiva, aducand in viata ta si mai multe binecuvantari. Cind simti ca incepi sa te simti manios, trist, vinovat, plin de temeri, incepe sa-ti numeri binecuvantarile din viata ta. Vei vedea ca situatia nu e atat de rea pe cat pare.

7. Tine un jurnal

Scrierea gindurilor te ajuta sa le procesezi mai bine. Sa te exprimi, chiar si pe hirtie, poate fi un exercitiu terapeutic. Iti poate da si un etalon a ceea ce ai fost si cit de departe ai ajuns la un moment dat. Poti folosi jurnalul si pentru a-ti inregistra binecuvantarile zilnice, dar si pentru a-ti exprima gandurile. Acest lucru te ajuta sa-ti cresti vibratiile, pentru ca in loc sa depozitezi sentimentele negative in corpul tau, poti scapa de ele, incredintindu-le hirtiei.

In acelasi timp, te poate ajuta sa gasesti solutii si sorteaza gindurile intr-o maniera logica. Iti poti folosi jurnalul pentru a-ti face listele zilnice de sarcini, pentru a descrie experientele de crestere personala care ti s-au intamplat peste zi, sau pentru a-ti nota scopurile. Poti scrie acolo scrisori pentru cei de care esti prea speriat pentru a le vorbi in realitate sau poti scrie citeva randuri pentru cei pe care esti furios si fata de care nu te poti exprima fara sa-ti pierzi cumpatul.

Poti scrie orice in jurnalul tau. Este un exercitiu terapeutic, insa e recomandat sa-l pastrezi doar pentru tine, intr-un loc sigur, pentru a-ti da spatiu sa fii cit se poate de sincer(a) cu tine insuti/insati.

8. Ajuta-i pe ceilalti

Este un mod simplu si eficient de a-ti creste vibratia. Cind ajuti pe cineva, acea persoana iti este recunoscatoare. Recunostinta este o vibratie foarte inalta, si cind ajuti pe cineva sa atinga aceasta stare, se proiecteaza si asupra ta aceeasi energie pozitiva. Nu trebuie sa facem gesturi eroice pentru a-i ajuta pe ceilalti.

Este usor sa facem acest lucru atunci cand avem o stare emotionala buna, insa este si mai important sa ajutam atunci cand suntem tristi sau deprimati. Fii o binecuvantare in viata cuiva, doar pentru un moment, si vezi cum iti va creste vibratia!

9. Iarta

Stii ca atunci cind iti mentii starea de furie sau de suparare pe cineva, sistemul tau energetic sufera foarte mult? E ca si cum ai lua o greutate de cateva kilograme si ai purta-o dupa tine tot timpul. Cind alegi sa ierti, alegi sa renunti la acea greutate. Acest lucru te face sa fii mai usor si iti creste vibratia. Insa e foarte usor de vorbit despre iertare si foarte greu de facut. Mai intai, da-ti seama ca sentimentele de furie pe care le perpetuezi in viata ta iti fac rau tie, nu persoanei care te-a jignit.

Daca cineva iti da un cactus, cat timp il vei tine in mana? Pina va incepe sa-ti patrunda pe sub piele? Pur si simplu da-i drumul, lasa-l sa cada, leaga-ti ranile, ingrijeste-le si vindeca-te. Daca alegi sa tii cactusul in mana in continuare, nu poti sa invinovatesti pe nimeni altcineva decit pe tine pentru propria ta durere.

Invata lectia care decurge din experienta respectiva si mergi mai departe. Cand te simti jignit(a), tratat(a) nedrept, asuma-ti responsabilitatea si mergi mai departe. Nu fi aspru cu tine, doar realizeaza ce ai facut rau in situatia respectiva si decide cum ar fi bine sa te comporti in viitor.

Trimite iubire celei/celui care ti-a facut rau. Fii empatic(a). Realizeaza ca persoana respectiva se comporta asa, pentru a-si indeplini si ea nevoia de iubire. Simte compasiune pentru cei care nu au primit iubire in viata si cred ca vor obtine atentie prin comportamente agresive. Poate cel care te-a ranit se simte rau in legatura cu acest lucru, dar nu vrea sa recunoasca. Poate nu a vrut sa te raneasca, dar nu vrea sa-si recunoasca vina. Poate sufera atit de tare incit actul ei/lui a fost un strigat de ajutor. Incearca sa vezi situatia din punctul ei/lui de vedere.

Toata lumea greseste. Iarta-te pe tine si pe ceilalti. Ne aflam aici pentru a invata. Nu e nevoie sa porti greutati insuportabile in spate. Nu lasa loc pentru ura si manie in viata ta. Fa loc doar pentru iubire.

10. Iubeste

Iubirea este cea mai inalta frecventa vibrationala posibila. De aceea, este bine sa gasim moduri de a iubi si de a ne afla cit de mult posibil pe frecventa iubirii. Trimite iubire altora. Inchide ochii si imagineaza-ti persoana careia vrei sa-i trimiti dragoste. Imagineaza-ti energia cum se misca din inima ta inspre a ei. Poate fi colorata in roz, verde, galben, alb. Imagineaza-ti fluxul de iubire dintre voi. E posibil ca persoana respectiva sa va contacteze mai tarziu sa va spuna ca s-a gandit la voi.

Exprima-ti dragostea fata de ceilalti. Stiu toti oamenii din viata ta pe care ii iubesti ca ii iubesti? Cind le-ai spus ultima oara? Si cand le-ai aratat? Printr-o imbratisare, stringere de mina, un zambet? Imparte permanent in jur aceste lucruri, pentru ca ceilalti sa stie permanent ca ii iubesti.

Aminteste-ti de conexiunea ta cu Sursa. Nu esti niciodata singur(a). Sursa Universala este permanent linga tine si permanent accesibila. Inchide ochii si deschide-ti inima pentru a primi Iubirea Universala. Imagineaza-ti o raza de lumina care vine din Univers si intra direct in inimia ta. Ea va fi acolo mereu. Nu trebuie sa faci ceva sa o cistigi, ea pur si simplu este. Las-o sa-ti spele temerile, vina, rusinea, furia, depresia. Adu-ti aminte ca esti permanent conectat(a) cu Sursa de Iubire Universala. Conecteaza-te la aceasta energie atunci cind te simti rau.

Iubeste-te pe tine insati/insuti. Acorda-ti timp pe parcursul zilei pentru a-ti oferi iubire. Trimite iubire celulelor tale si corpului tau. Fa o lista cu lucruri pe care iti place sa le faci, si fa-le cit mai des cu putinta. Nu astepta ca ceilalti sa-ti ofere dragoste! Hraneste-te singur(a) ca sa ii poti hrani pe altii. Acorda-ti timp sa-ti echilibrezi energiile, pentru a avea capacitatea sa imparti dragostea ta cu ceilalti.

Incearca aceste metode! Imparte-le cu prietenii si colegii. Creeaza un mediu pozitiv acasa si la locul de munca. Totul incepe cu tine! Gindeste-te la cite lucruri poti face daca ai grija de nivelul tau energetic. Si adu-ti aminte ca esti iubit(a)! Intotdeauna!

Traducere si adaptare dupa un text de Erin Pavlina

Relatiile karmice si scopul lor

  De-a lungul zecilor si sutelor de incarnari terestre pe care le avem – sufletul uman are ocazia de a intilni si de a regasi alte suflete cu care a avut legaturi in alte vieti. Marea majoritate a relatiile pe care le avem in aceasta viata sint de natura karmica. Atunci cind ma refer la relatii, fac referire la toate genurile de relatii pe care le avem in decursul unei vieti: pot fi relatiile cu membrii familiei, cu prietenii, cu colegii de serviciu, relatiile amicale, relatiile parinte/copil etc.

In aceste situatii, vorbim despre ,,regasiri karmice” – adica doua persoane care tocmai s-au intalnit, care se cunosteau, de fapt, din alte existente si au experimentat deja alte relatii impreuna. Aceste regasiri karmice prezinta mai multe avantaje sau inconveniente, dupa tipul legaturii karmice.

Chiar si fara a utiliza astrologia, va puteti recunoaste regasirile karmice. Cele care sunt mai curand pozitive se traduc prin simpatie spontanä pentru un (o) necunoscut(a) inca de la prima intalnire. Rezulta de aici o prietenie sau o dragoste care se dezvolta foarte rapid. Bine cunoscuta expresie ,,dragoste la prima vedere” este indiciul unor regasiri karmice la bine si la rau, caci aceasta relatie este rareori durabila, desi este intensa.

Regasirile sau intilnirile karmice – indiferent de natura lor – exista pentru a va ajuta sa evoluati din punct de vedere spiritual, rezolvind anumite probleme emotionale sau relationale.

In acest sens, nu exista intimplari sau coincidente. Fiecare relatie pe care o legam are o anumita semnificatie, un anumit sens, iar daca reusim sa ne raspundem la intrebarea: “Oare de ce persoana X a aparut in viata mea?” vom vedea ca marea majoritate a raspunsurilor se inscriu in urmatoarele categorii:

- pentru a plati o datorie karmica

- pentru a-i plati o datorie karmica

- pentru a indrepta un rau comis altadata

- pentru a invata o lectie

- pentru evolutia sufletului

- din cauza unei morti premature intr-o viata anterioara

- pentru a completa sau a duce ceva la bun sfirsit

- pentru a ajuta un alt suflet

- din dragoste

A plati o datorie

Rascumpararea este unul dintre principalele motive pentru care stabilim legaturi cu persoane din trecutul nostru. Sufletele noastre sint nevoia de a indrepta lucrurile fata de alte suflete carora le datoram ceva. Aceste datorii karmice se pot acumula pe parcursul mai multor vieti, iar rolurile jucate de noi se schimba in permanenta.

De exemplu, daca ati trait din furtisaguri intr-o viata anterioara, ati putea fi nevoiti sa va platiti datoriile fata de toate victimile in aceasta viata, in caz contrar putind fi chinuit(a) de probleme financiare de-a lungul vietii. Sau, daca cineva a fost bun cu voi si v-a influentat pozitiv intr-o viata anterioara, sufletul vostru va incerca sa ii intoarca favoarea in viata prezenta.

Nu exista reguli care sa stabileasca perioada de timp in care trebuie sa va platiti o datorie karmica. Acesta decizie este stabilita, de comun acord, intre spiritul vostru si cel al persoanelor fata de care ati acumulat datorii karmice. De obicei, sufletul doreste intotdeauna sa echilibreze situatia intr-un mod pozitiv. Poate ca uneori nici nu sintem constienti de ceea ce facem la nivel subconstient. Deci, daca ceva nu vi se pare corect intr-o relatie sau intr-o situatie, meditati asupra acestui fapt. Intrebati-va sinele superior ce ar trebui sa invatati sau sa “rascumparati”.

… si bucurati-va ca aveti ocazia de a face acest lucru.

A primi plata unei datorii

Uneori ne reincarnam si stabilim legaturi cu o alta persoana pentru a-i oferi acesteia ocazia de a achita o datorie karmica fata de noi. Putem alege sa facem parte din viata altor persoane pentru a contribui la evolutia sufletelor lor.

Daca cineva are o datorie karmica fata de voi, va veti da seama, pina la urma, cine este acea persoana, pentru ca ea simte nevoia de a va ajuta. Aceste relatii marcate de datorii apar adesea in cadrul unui cuplu sau al unei familii. Si nu uitati: daca tratati prost persoana cu care aveti o relatie, mai devreme sau mai tirziu consecintele cauzei-efectului isi va spune cuvintul.

A indrepta un rau sau a invata o lectie

Probabil ca multi dintre voi ati avut relatii pe care pur si simplu nu puteati sa le faceti sa “functioneze”. Indiferent cit v-ati fi straduit, relatia era vesnic agitata, va despartiti si va impacati mereu. Desi doriti sa fiti impreuna, nu va puteti pune de acord in nici o privinta. In cele mai multe situatii, ego-ul intervine ca un obstacol major in acest tip de relatii. Problemele nerezolvate in aceasta viata, se transfera urmatoarei, iar lectiile inimii sint adesea mult mai greu de invatat mai tirziu.

Uneori, in spatele acestui scenariu de viata se afla invatarea lectiei rabdarii, a tolerantei sau a increderii. A nu lasa ego-ul sa distruga o astfel de legatura.

Unele dintre dificultatile cu care ne confruntam, de-a lungul vietii pot fi, de fapt, binecuvintari, pentru ca ne dau ocazia de a evolua ca si suflete. Cele mai dificile lectii ale vietii ne fac, de cele mai multe ori, mult mai puternici.

A ajuta alte suflete in evolutia lor

La prima vedere, o astfel de misiune aleasa de catre sufletul nostru poate fi impovaratoare, pentru ca ascunde o mare responsabilitate spirituala fata de cei de linga noi. Aceasta misiune poate avea un cadru mai larg (fata de o comunitate) sau se poate referi doar la o relatie punctuala. De exemplu, o persoana care isi dedica intreaga viata altei persoane – probabil partenerul de viata sau copilul. Viata celui care primeste se schimba radical datorita influentei acestui suflet. Un exemplu in acest sens ar fi un suflet care se incarneaza pentru a fi mama uni copil cu handicap. Nevoile copiilor ajuta sufletele in drumul lor prin viata. Am putea rasturna situatia, sugerind ca si copilul, la rindul sau, isi ajuta mama. Un suflet se intoarce intr-un trup “incomod”, oferindu-i mamei oportunitatea de a evolua din punct de vedere spiritual si de a da dovada de empatie, compasiune, rabdare, dedicindu-si viata acestui copil care are atit de multa nevoie de ea.

Despartirea din cauza unei morti premature intr-o viata anterioara

Un alt tip de legatura este cea creata in cazul in care viata unei persoane este curmata de o moarte prematura, iar celalalt ramine in viata cu inima frinta de durere; nu accepta despartirea, iar sufetinta continua. Adesea, din nefericire, persoana ramasa in viata refuza sa isi refaca viata si se blocheaza intr-un fel de bucla temporala. Durerea generata de pierderea suferita este atit de profunda, incit da nastere unei firi rigide, neinduplecate. Unele persoane nu mai pot iubi din nou sau jura sa nu mai iubeasca. Cind are loc o reincarnare, sufletele sint atrase de aceasta energie singurala si simt dorinta puternica de a fi din nou impreuna.

Problema care apare in aceasta viata este ca una dintre persoane se teme atit de mult si devine aproape paranoica de frica de a nu fi parasit de celalalt, incit isi sufoca partenerul/partenera sau traieste constant cu teama ca se va intimpla ceva rau in cazul relatiei respective. De cele mai multe ori, aceste temeri sint nefondate si sint preluate la nivel subconstient dintr-o viata anterioara. Sint amintiri pastrate la nivelul sufletului noastru. Unele imagini se refera , poate, la bucurii, lectii sau suferinte din vietile anterioare. Desi vietile anterioare sint sterse din memoria noastra constienta, atunci cind ne nastem din nou, sufletul inca mai pastreaza amprente ale acelei existente. Dace le ignoram sau le intelegem in mod gresit, aceste amintiri din vietile trecute ne urmaresc, bintuind noile noastre relatii. Din nefericire, unii oameni isi concentreaza intreaga viata asupra acestor temeri.

Cind acest tip de trecut karmic apare intr-o relatie mama-copil, mama poate fi superprotectoare, pina intr-atit incit aceasta atitudine devine nesanatoasa la nivel spiritual pentru copil. Intr-o relatie de dragoste, vedem semnele geloziei, fobiilor nefondate sau nesigurantei.

Aceste fobii pot avea sens, daca sint privite din perspectiva vietilor anterioare. Secole de-a rindul, vietile a milioane de oameni au fost distruse din cauza razboaielor, foametei si a altor circumstante. Oamenii mureau pe neasteptate in fiecare zi din cauza unor accidente sau crime fara sens. Sufletele celor morti s-au simtit inselate pentru ca cei dragi nu au avut ocazia sa-si ia ramas bun de la ele sau nu si-au putut indeplini karma alaturi de alte suflete. Sufletele celor care au parasit viata sint nerabdatoare sa se intoarca pe Pamint pentru a fi din nou impreuna cu persoanele iubite pe care le-au avut alaturi in alte existente.

A completa sau a duce ceva la bun sfirsit

Inclusiv la nivel de suflet se poate vorbi de chestiuni ramase nerezolvate. In multe vieti anterioare, anumite lectii au ramas nerezolvate sau neinvatate, unele indatoriri au ramas neindeplinite, iar anumite relatii nu au fost consumate, iar sufletul simte nevoia acuta de a duce ceva la bun sfirsit. Uneori, nimeni nu intelege de ce puneti atita pasiune intr-o anumita cauza sau un anumit hobby. Daca aveti sentimentul ca trebuie sa terminati ceva ori sa puneti capat unei situatii sau unei relatii cu cineva, atunci este probabil ca numite “usi” nu au fost inchise foarte bine. De cele mai multe ori, chestiunile nerezolvate va pot impiedica sa progresati in alte domenii ale vietii voastre. Tot ce ni se intimpla face parte dintr-un puzzle, iar “piesele” trebuie privite in ansamblu, nu separat.

Pentru evolutia sufletului nostru

Un alt motiv – si adesea cel mai important – pentru care alegem sa ne reincarnam este evolutia sufletelor noastre. In timpul trecerii prin fiecare viata, invatam lectii noi, indeplinim indatoriri, dezvoltam talente si avansam spre niveluri superioare de iluminare spirituala. Va puteti imagina evolutia sufletului in felul urmator: va faceti studiile spirituale incepind de la gradinita si pina la facultate. Exista diferite clase, diferiti profesori si teste la toate nivelurile. Sufletul vostru alege ceea ce doreste cu ardoare si are nevoie sa invete. Uneori ne putem bloca la “clasa intii” si trebuie sa urmam un “curs” de compasiune. Sau poate ca sufletul nostru nu este multumit de nota la empatie si alege sa mai ramina putin in urma pentru a invata cu adevarat tot ce trebuie sa stie pentru a primi un 10.

Sufletele noastre evolueaza cel mai mult prin ceea ce facem in cadrul celor mai personale relatii ale noastre. Invatam cel mai mult si evoluam cel mai bine prin dificultati, suferinta si durere. Multi dintre noi isi aduc aminte de momentele fericite, pline de bucurie, dar la fel de multe dintre astfel de momente se sterg din memorie. Totusi, nu uitam niciodata crizele prin care trecem, pentru ca ele ne schimba in profunzime. Daca viata voastra pare a fi marcata de o succesiune de astfel de crize, incercati sa intelegeti ca atunci cind va confruntati cu astfel de dificultati, sufletul vostru avanseaza spre un nivel superior sau alege sa se purifice.

Din dragoste

Multe suflete fac intelegeri cu sufletele pe care le iubesc pentru a se reincarna din nou impreuna doar pentru ca dragostea lor este atit de puternica si intensa. Nu pot suporta gindul de a fi desparttite si, adesea, continua sa se casatoreasca in fiecare viata. O astfel de iubire este atit de puternica, incit energia pe care o creeaza tine oamenii impreuna pe durata mai multor vieti.

Apoi mai este si legatura mama-copil. Este o legatura atit de puternica, incit poate transcede, de asemenea, mai multe vieti. Iubirea unei reala a unei mame este, poate, cea mai puternica dintre toate pentru ca este neconditionata. Multe mame doresc sa fie din nou impreuna cu copii lor pentru ca ii iubesc foarte mult. Daca un suflet simte o astfel de necesitate, va gasi o cale de a se intoarce pe pamint pentru a face parte din viata copiilor, jucind, eventual, un rol diferit.

In incheiere, trebuie stiut ca intalnirile karmice importante pentru evolutia noastra sint planificate in universul spiritual, in timpul pregatirii acestei incarnari, in perioada dintre doua vieti.

Putem alege intre a le suporta in mod inconstient sau, dimpotrivä, a incerca sa intelegem ratiunea spirituala de a fi a fiecareia.

 Alte articole pe aceeasi tema:

http://drumuricatretine.wordpress.com/2009/06/12/karma-siintelegerile-dinainte-de-nastere/

http://drumuricatretine.wordpress.com/2009/05/30/ce-sint-datoriile-karmice/

http://drumuricatretine.wordpress.com/2009/03/27/karma-de-posesivitate-i/

http://drumuricatretine.wordpress.com/2009/03/26/karma-de-atasament-emotional-i/

 

 

Meditatia din Piramida Luminii – audio

http://www.4shared.com/file/143710732/96359d56/meditatia_din_piramida_Luminii.html

Articol avind acelasi subiect:

http://drumuricatretine.wordpress.com/2009/06/18/meditatia-cu-lumina/

Invataturi pentru suflete avansate

• “Cum se împacă ceilalţi cu ceea ce îţi este dat ţie nu este treaba ta, ci a lor.

Pentru a putea începe să înveţi, orice, trebuie să laşi la o parte siguranţa pe care ţi-o dă ignoranţa.

Tu eşti cel care a cerut să fie lăsat aici, pe acest pământ, astfel încât să poţi face ceva remarcabil, ceva care contează pentru tine, pe care nu ai fi putut să-l faci nicăieri altundeva şi nici altcândva.

Singurul lucru care contează cu adevărat la sfârşitul sejurului tău pe acest pământ, este: Cât de frumos ai iubit? Care a fost calitatea iubirii tale?

Semnul de recunoaştere al ignoranţei tale este tăria cu care crezi în nedreptate şi în tragic. Ceea ce omida numeşte sfârşitul lumii, adevăratul maestru numeşte fluture.

Cum anume vrei să fii în urma acestei experienţe – în ce fel vrei să te fi schimbat în urma ei?

Nimeni nu te obligă să înveţi. Ai să înveţi când ai să vrei chiar tu.

Pentru ca tu să te schimbi, e nevoie de o miză mare.

Păcatul originar este limitarea Sinelui. Să nu o faci.

Ia aminte la ce îţi spune viaţa. Ea îţi arată tot ce trebuie să ştii despre ceea ce poţi să devii. Ceea ce te inspiră, te şi ghidează şi te şi apară.

Argumentează în favoarea propriilor limitări şi, fără îndoială, le vei avea.

Singura datorie pe care o ai, oricând, în cursul oricărei vieţi, este să-ţi fii loial ţie însuţi.

Dacă alegi siguranţa în locul fericirii, o vei avea, însă cu acest preţ.

Credinţa eronată este să accepţi reguli fără să fi reflectat întâi asupra lor, când mergi înainte pentru că ştii că asta aşteaptă alţii de la tine. Vei aduna milioane de astfel de credinţe pe parcursul vieţii dacă nu eşti atent.

Câţi îşi trăiesc vieţile fără să descopere vreodată ceea ce ştiu sau ce iubesc? Mulţi. Este datoria ta să nu îţi îngădui să ajungi ca ei.

Nu e nimic de iertat când ştii că ai chemat la tine toate experienţele din viaţa ta. De ce te-ai încrunta la cei care îţi aduc ceea ce ai cerut?

Cel mai mult ai de învăţat când joci împotriva cuiva care te poate învinge.

Eşti maestru în ceea ce ai trăit, artizan în ceea ce trăieşti şi amator în ceea ce urmează a fi trăit.

Când trăieşti cu maximă intensitate, nu mai contează deznodământul jocului. Orice s-ar întâmpla, este bine.

O viaţă este şansa ta de a exprima Sinele în cel mai palpitant şi creativ mod cu putinţă.

Ţi-ai reglat capacitatea de percepţie la o anumită frecvenţă, şi numeşti tot ceea ce poţi vedea „lumea”. Te poţi acorda, oricând, la frecvenţe noi.

O viaţă creativă şi plină de iubire pentru ceva, orice, este o viaţă sănătoasă. Când faci ceea ce te face fericit, ai parte de vindecare şi siguranţă.

Nu există paradisuri, nici infernuri, ci doar aceste lumi nesfârşite pe care tu însuţi le creezi, până în momentul când vei găsi soluţia.

Nu există lucru căruia să nu-i poţi da consimţământul. Nu există nimic din care să nu te poţi retrage.

Garanţie pentru o viaţă grea şi fericită:

1. Află ce iubeşti să faci mai mult pe acest pământ.

2. Fă-l indiferent de ce îţi stă în cale.

3. Dăruieşte ceea ce ai câştigat în urma acestei iubiri, acelora care se arată interesaţi.

Împărtăşindu-ţi iubirea, vei fi purtat către o viaţă magică, a fericirii interioare, pe care alţii, neîmpărtăşind-o cu tine, nu o pot cunoaşte.

Dacă darurile îţi sunt mici, recompensa îţi va fi pe măsură. Dacă dăruieşti universuri întregi, recompensa îţi va fi imensă.

Învaţă ceea ce ştie magicianul şi nu ţi se va mai părea magie.

Orice rău ar fi să-i faci altcuiva, fă-ţi-l întâi ţie însuţi.

Fă ceea ce ai visat întotdeauna să faci şi nu va mai rămâne loc pentru regrete.

Pentru orice întrebare imaginează-ţi cel mai ciudat răspuns, total opus celui la care te-ai putea aştepta. Oare este valabil?

Unii spun să înduri, unii spun să slujeşti, unii să te detaşezi. Dar cine îţi spune să găseşti ceea ce este cu adevărat bine pentru tine?

Să înveţi înseamnă să descoperi ceea ce ştiai deja. Să faci înseamnă să demonstrezi că, într-adevăr, ştii. Să-i înveţi pe alţii înseamnă să le aminteşti că şi ei ştiu, la fel de bine ca şi tine. Sunteţi, cu toţii, învăţăcei, muncitori, învăţători.

Fiecare persoană, întâmplările vieţii tale, toate sunt cu tine pentru că tu le-ai atras înspre tine. Ceea ce alegi să faci cu ele este treaba ta.

Cel mai bine ştii să îi înveţi pe ceilalţi lucrurile pe care tu însuţi trebuie să le înveţi cât mai bine.

Sinele este Viaţă, Iubire, acel Ceva Magnific din centrul fiinţei tale.

Sinele nu cunoaşte limitările impuse de spaţiu-timp, la fel cum nu cunoaşte tot ce înseamnă griji, temeri sau credinţe în viaţa ta.

Pentru a aduce ceva în viaţa ta, imaginează-ţi că este deja acolo.

Un dezastru înseamnă o schimbare. Este o şansă deghizată, în straie prea largi.

Eşti liber să îţi schimbi dimensiunea conştiinţei la întâmplare, prin învăţături sau la voinţă. Nu îţi este însă permis, să refuzi să exprimi viaţa.

Nu există o problemă care să nu îţi lase un dar după ce trece. Cauţi problemele pentru că ai nevoie de darurile lor.

Destinul nu te forţează să mergi într-o direcţie pe care nu vrei să o urmezi. Tu eşti cel care alegi. Destinul tău este în mâinile tale.

Eşti o fiinţă a luminii. Ai venit din lumină, te vei întoarce în lumină; la fiecare pas te înconjoară lumina fiinţei tale nelimitate.

Imaginează-ţi universul minunat şi desăvârşit. Apoi fii sigur de următorul lucru: Sinele şi l-a imaginat puţin mai bine decât ai făcut-o tu.

Continuă să eviţi problemele, şi nu vei fi niciodată cel care le-a depăşit.

Nu ţi se va trimite niciodată o dorinţă fără să-ţi fie dăruită şi puterea de a o realiza. S-ar putea însă să fie nevoie să depui efort pentru aceasta.

Nu există greşeli. Întâmplările pe care le atragi asupra ta, oricât de neplăcute ar fi ele, sunt absolut necesare pentru ca tu să înveţi ceea ce trebuie să ştii. Fiecare pas pe care îl faci este necesar pentru ca tu să ajungi la ţelul pe care ţi l-ai propus.

Ţi-ai dat propria viaţă ca să ajungi cine eşti astăzi. A meritat?

Viaţa EXISTĂ. Acolo te duci atunci când ai nevoie de vindecare, alinare, energie, perspectivă.

Nimeni nu poate ajuta la rezolvarea unei probleme dacă problema este că persoana ce trebuie ajutată nu vrea să găsească rezolvarea.

Nu este nevoie să te lupţi ca să trăieşti potrivit dorinţelor tale. Trăieşte cum vrei şi plăteşte preţul necesar.

Motivul esenţial pentru care nu ai primit răspunsuri este că nu ai pus întrebările.

Principiile se schimbă greu, pe nesimţite, şi nu ştii niciodată să s-au schimbat până când, la un moment dat, ceva ce înainte era bine, acum nu mai pare a fi aşa.”

Richard Bach

Ce se ascunde in spatele emotiilor negative (II)

6. Dezamagirea

Dezamagirea poate fi o emotie foarte destructiva daca nu va veti intelege cu ea repede. Ea este sentimentul doborator de a fi coplesit sau parasit, ori de a suporta o pierdere definitiva.

Mesajul: este acela ca o asteptare pe care ati avut-o, un anumit tel pe care l-ati vizat – cel mai probabil nu va fi realizat, asadar este timpul sa va schimbati asteptarile, sa le adecvati mult mai mult situatiei si sa actionati in vederea unui nou tel imediat.

Solutia:

a) Descoperiti imediat ce puteti invata in aceasta situatie, ceva care sa va poata ajuta in viitor sa dobanditi chiar lucrul pe care l-ati nazuit initial.

b) Stabiliti-va un nou tel, ceva care sa va inspire chiar mai mult si ceva catre care sa puteti face imediat progrese.

c) Realizati ca este posibil sa va fi pripit in judecata. Adesea lucrurile de care suntem dezamagiti sunt doar provocari temporare. Foarte adesea asteptarile noastre sunt total nerealiste. Daca veti planta astazi o samanta, nu va puteti intoarce maine asteptandu-va sa gasiti in locul ei un copac.

d) O solutie majora in cazul dezamagirii este sa realizati ca situatia nu s-a incheiat inca si sa aveti mai multa rabdare. Reevaluati complet ceea ce doriti cu adevarat si incepeti sa dezvoltati un plan mult mai eficient pentru a dobandi aceasta.

e) Cel mai puternic antidot pentru emotia dezamagirii este cultivarea unei atitudini pozitive, de expectativa optimista cu privire la ceea ce se va petrece in viitor, indiferent de ceea ce s-a intamplat in trecut.

7. Vinovatia

Emotiile de vinovatie, regret si remuscare sunt printre starile umane care trebuie sa fie evitate cel mai mult in viata.

Mesajul: sentimentul de vinovatie va spune ca ati incalcat unul dintre cele mai inalte standarde ale voastre, si ca trebuie sa faceti ceva imediat pentru a va asigura ca nu veti mai incalca din nou acel standard in viitor. Sentimentul de vinovatie este ca un ultimatum pe care il primesc multi oameni din partea constiintei lor pentru a-si schimba comportamentul. Cu toate acestea, unii incearca sa isi nege acest sentiment si sa il suprime. Din nefericire aceasta functioneaza rareori. Vionovatia nu va dispare astfel, ci dimpotriva va deveni mai puternica. Nici cealalta extrema nu este valabila ca solutie: a ne lasa neajutorati si deznadajduiti, prada acestui sentiment. De altfel, nu acesta este scopul vinovatiei. Existenta sa are scopul de a ne conduce catre actiunea care va genera o schimbare.

Solutia:

a) Fiti constienti ca de fapt ati incalcat un standard critic, a carui acceptare este deplina in cazul vostru.

b) Asigurati-va ca acest comportament nu se va mai repeta niciodata in viitor. Cautati mental o modalitate de a face fata in viitor in cazul unei situatii similare, astfel incat sa nu mai incalcati nici un fel de standard personal. Daca sunteti ferm convinsi ca aceasta situatie nu se va mai repeta in viitor, puteti cu adevarat sa va eliberati de acest sentiment. In acest caz, vinovatia a servit scopului sau, acela de a va directiona catre un standard mai inalt in viitor, pe care sa nu il mai incalcati.

8. Sentimentul de a fi inadecvat

Acest sentiment apare in special atunci cand nu putem sa realizam ceva pe care stim ca ar trebui sa fim capabili sa il realizam. Provocarea, bineinteles, este aceea ca adesea noi avem un sistem de reguli complet nedrept, cu ajutorul caruia noi incercam sa determinam daca suntem sau nu potriviti unui scop dat.

Mesajul: este ca in prezent nu aveti nivelul de cunostinte si abilitatile necesare pentru a realiza o anumita insarcinare. Aceasta va spune ca aveti nevoie de mai multe informatii, de mai multa intelegere, strategii, instrumente sau incredere.

Solutia:

a) Pur si simplu intrebati-va “este cu adevarat cazul sa ma simt astfel in aceasta situatie?” Daca sentimentul voastru este totusi justificat, mesajul inadecvantei este acela ca este necesar sa gasiti o cale de a face ceva mai bun decat ati facut inainte.

b) Ori de cate ori va simtiti neadecvat, apreciati incurajarea de a improviza. Reamintiti-va ca nu sunteti perfecti si ca nici nu e cazul sa aveti asemenea pretentii. Astfel veti putea incepe sa va simtiti adecvat momentului si sa decideti sa realizati imbunatatiri in acea zona sau problema specifica.

c) Gasiti un model, pe cineva care se descurca foarte bine in aceasta zona in care va simtiti neadecvat si invatati de la el. Simplul proces de a va decide sa stapaniti aceasta zona a vietii, si apoi constientizarea chiar si a celui mai mic progres facut in aceasta directie va va transforma dintr-o persoana care se simte stinghera si inadecvata intr-o persoana care invata. Nu trebuie sa considerati ca sunteti neadecvat, ci mai curand insuficient antrenat sau lipsit de cunostinte in acea zona particulara, dar aceasta situatie se poate intotdeauna remedia.

9. A fi coplesit

Depresia, sentimentul de a fi lipsit de ajutor, sunt toate expresii ale sentimentului de a fi coplesit.

Mesajul: este ca aveti nevoie de a reevalua ceea ce este mai important pentru voi in aceasta situatie. Motivul pentru care va simtiti coplesiti este acela ca incercati sa sustineti prea multe lucururi dintr-o data sau incercati sa schimbati totul peste noapte.

Solutia:

a) Decideti care dintre toate lucrurile pe care doriti sa le realizati in viata este cel mai important pentru voi si focalizati-va asupra lui.

b) Scrieti care sunt cele mai importante scopuri ale vietii dumneavoastra si puneti-le intr-o ordine a prioritatilor. Simpla asternere a lor pe hartie va va da sentimentul de control asupra a ceea ce se petrece.

c) Centrati-va asupra primului lucru de pe lista si actionati pana cand il veti stapani in mod desavarsit.

d) Atunci cand creem un mediu mental interior in care exista prea multe cerinte intense si simultane, bineinteles ca ne simtim supraincarcati. Dar avem, de asemenea, puterea si posibilitatea de a schimba aceasta, focalizandu-ne asupra a ceea ce putem imbunatati, pe rand, pas cu pas.

10. Singuratatea

Mesajul singuratatii este acela ca aveti nevoie de o conexiune cu oamenii. Ce inseamna acest mesaj? Adesea oamenii presupun ca aceasta inseamna neaparat o relatie sexuala sau o intimitate constanta. Apoi ei se simt frustrati, deoarece nu se bucura de aceasta intimitate si se simt singuri.

Solutia:

a) Solutia in cazul sentimentului de singuratate este de a realiza ca puteti fi incununati de succes si puteti stabili relatii cu ceilalti, chiar acum, punand astfel capat singuratatii. Exista oameni grijulii pretutindeni.

b) Identificati tipul de conexiune de care aveti nevoie. Poate fi o prietenie sau o relatie mult mai intima, mai profunda, sau pur si simplu aveti nevoie de cineva care sa va asculte sau sa rada de glumele dumneavoastra.

c) Reamintiti-va ca sentimentul singuratatii pe care il resimtiti va transmite permanent mesajul ca va pasa cu adevarat de oameni si ca va place sa fiti printre ei si cu ei. Trebuie doar sa vedeti ce tip de conexiune va este necesar si sa actionati imediat pentru a-l realiza.

d) Actionati imediat in sensul comunicarii cu ceilalti.

Aproape toate emotiile negative se pot incadra intr-una dintre aceste zece categorii. Stiti acum cum puteti face fata cu succes fiecareia dintre aceste emotii, intelegand mesajul esential al emotiei respective si actionand in vederea solutionarii ei.

sursa: Editura Kamala

Ce se ascunde in spatele emotiilor negative? (I)

Emotiile pe care le resimtiti chiar in acest moment sunt un dar, un ghid, un suport, o chemare catre actiune. Daca va veti suprima emotiile si veti urmari sa le eliminati din viata voastra sau daca, dimpotriva, le veti acorda o importanta foarte mare si le veti permite sa dobandeasca controlul asupra vietii dumneavoastra, atunci veti risipi nebuneste una dintre cele mai pretioase resurse ale vietii. Suntem cu totii sursa tuturor emotiilor noastre, noi suntem cei care le cream.

Multi oameni nu isi permit sa se simta iubiti sau fericiti sau increzatori, pana cand nu le este implinit un set particular de asteptari. In fiecare clipa trebuie sa fiti constienti ca va puteti simti in orice mod doriti si in orice mod alegeti sa va simtiti. Chiar si emotiile pe care la un anumit moment le-ati considerat negative, sunt pur si simplu o chemare catre actiune. De aceea, in loc de a le numiti emotii negative, numiti-le, pur si simplu, semnale de actiune menite sa va aduca transformari in viata. Odata ce va veti familiariza cu fiecare semnal in parte si cu mesajul sau specific, emotiile voastre nu vor mai reprezenta niste dusmani, ci aliati de nadejde. Ele vor deveni prieteni, mentori am putea spune, ele va vor ghida prin evenimentele vietii, si invatand sa utilizati aceste semnale va veti elibera de temeri, asumandu-va astfel coplesitoarea libertate de a experimenta intreaga bogatie a vietii umane.

Suntem obisnuiti sa asteptam ca evenimentele A, B, C … sa aiba loc pentru ca noi sa ne simtim bine. De ce sa asteptam? Nu avem nevoie de nici un motiv special pentru a ne simti bine, trebuie pur si simplu sa decidem sa ne simtim bine chiar acum, deoarece suntem in viata si deoarece asa dorim. Si odata ce am recunoscut ca suntem sursa tuturor emotiilor noastre, de ce nu ne-am simti bine, de ce nu am alege sa ne simtim bine tot timpul? In general aceasta se petrece datorita faptului ca asa numitele emotii negative ale noastre ne dau un mesaj. Care este mesajul acestor semnale de actiune? Ele ne spun ca ceea ce realizam in mod curent nu functioneaza. Acest semnal de actiune, care va determina sa va simtiti raniti, incearca sa va spuna ca trebuie sa va schimbati modul in care comunicati, astfel incat sa nu va mai simtiti din nou raniti in viitor.

Atunci cand va simtiti deprimati, aceasta reprezinta din nou o chemare catre actiune, spunandu-va ca trebuie sa va schimbati atitudinea, deoarece problemele pe care le aveti au iesit de sub control. Sau, altfel spus, trebuie sa recurgeti la un anumit tip de actiune fizica, psihica sau mentala pentru a stapani o anumita zona a vietii dumneavoastra. Aceste semnale de actiune, pur si simplu urmaresc sa va sustina in a va asuma actiunea de a va schimba modul in care ganditi, de a va schimba modul in care percepeti lucrurile sau de a va schimba modalitatile de comunicare sau comportamentul. Aceste chemari catre actiuni modificate sunt aici pentru a va reaminti ca daca nu doriti sa fiti precum un fluture care se loveste mereu de fereastra incercand sa treaca prin sticla – sau altfel spus, daca nu va veti schimba modul in care abordati lucrurile – persistenta intr-un model gresit nu va va ajuta niciodata. Dimpotriva insa, schimbarea de atitudine, trecerea la actiune si reajustarea comportamentului este cheia pentru a obtine intotdeauna rezultatele dorite.

Este extrem de util sa avem o intelegere constienta a mesajului pozitiv pe care fiecare dintre aceste emotii majore sau semnale de actiune se straduiesc sa ni-l dea. Exista zece tipuri de emotii pe care majoritatea oamenilor se straduiesc sa le evite, dar pe care, in loc de a le evita, le puteti folosi pentru a va directiona catre actiune. Simpla citire a acestei liste de semnale de actiune nu va va conferi stapanirea acestor emotii. Este insa deosebit de util sa cititi chiar de mai multe ori aceste indicatii si sa va reamintiti sensul real al acestor emotii si actiunea pe care este necesar sa o realizati in corelatie cu emotia specifica.

1) Disconfortul

Emotiile ce ne creeaza disconfort nu au in general o intensitate foarte mare, dar ele ne deranjeaza si ne creeaza senzatii negative si sentimentul apasator ca lucrurile nu sunt tocmai in regula.

Mesajul: plictiseala, nerabdarea, greutatea, intristarea, mahnirea sau stigherirea ne transmit cu toate mesajul ca ceva nu este chiar in regula. Poate ca modul in care percepeti lucrurile este eronat sau poate ca actiunile pe care le realizati nu genereaza rezultatele pe care le-ati dorit.

Solutia pentru a ne intelege (cu) si a elimina aceste emotii asociate cu starea de disconfort:

a) Clarificati-va ceea ce doriti cu adevarat.

b) Redefiniti-va actiunile. Realizati o abordare a problemei dintr-un punct de vedere usor diferit si vedeti daca acesta genereaza o schimbare imediata a modului in care va simtiti in acea situatie, cu alte cuvinte, daca se schimba calitatea rezultatelor pe care le generati.

2) Teama

Emotiile cu privire la teama includ totul, de la o ingrijorare apasatoare, mergand pana la anxietate, fobie, frica si chiar teroare. Teama serveste unui scop bine definit si mesajul sau este clar.

Mesajul: Teama este pur si simplu anticiparea faptului ca ceva care se va petrece in curand, necesita din partea noastra o anumita pregatire. Altfel spus, fiti pregatiti! In aceasta situatie este necesar fie sa ne pregatim sa facem fata conjuncturii, fie sa facem ceva pentru a o schimba. Tragedia consta in faptul ca majoritatea oamenilor incearca mai curand sa isi nege temerile sau pur si simplu se abandoneaza lor. Nu trebuie sa va abandonati pur si simplu temerii si sa o amplificati, incepand sa va ganditi la lucrurile cele mai rele care s-ar putea intampla, dar nici nu e cazul sa pretindeti ca teama nu exista.

Solutia: Reanalizati situatiile in care simtiti teama si evaluati cum trebuie sa actionati pentru a va pregati psihic si mental. Observati care sunt actiunile pe care trebuie sa le realizati pentru a face fata situatiei in cel mai bun mod posibil. Uneori, desi realizam toate pregatirile necesare pentru a preintampina evenimentele si nu ne mai ramane nimic altceva de facut, resimtim totusi in continuare teama. Acesta este punctul in care trebuie sa utilizam antidotul temei: trebuie sa luam decizia de a avea incredere.

3) A fi ranit in amorul propriu

Daca exista o emotie care pare sa domine interelatiile umane, atat personale, cat si profesionale, acesta este sentimentul de a fi ranit. Sentimentul de a fi ranit este generat, in mod obisnuit, de o senzatie de pierdere.

Mesajul: pe care senzatia de ranire ni-l da este acela ca asteptarile noastre nu au fost implinite. Foarte adesea acest sentiment apare atunci cand cineva a promis ceva si nu s-a tinut de cuvant. In acest caz putem resimti o pierdere de intimitate fata de acea persoana sau poate o pierdere de incredere. Acest sentiment de pierdere este cel care creeaza senzatia de a fi ranit.

Solutia:

a) Realizati ca in realitate nu ati pierdut nimic. Poate singurul lucru pe care trebuie sa-l pierdeti este falsa perceptie ca acea persoana s-a straduit sa va raneasca. Probabil ca ea nici macar nu a realizat impactul pe care actiunile ei l-au avut asupra vietii dumneavoastra.

b) In al doilea rand, reevaluati situatia. Intrebati-va: “Exista cu adevarat o pierdere aici, sau ma grabesc judecand pripit aceasta situatie?”.

c) A treia solutie care va poate ajuta sa depasiti acest sentiment de ranire este de a comunica cu tact si deschidere sentimentul voastru de pierdere si dezamagire persoanei implicate.

4) Minia

Intreaga gama de emotii, incepand de la o simpla iritare, pana la resentiment, furie si chiar “turbare”, intra in aceasta categorie.

Mesajul: este acela ca o importanta regula, care este acceptata in viata voastra, a fost incalcata de altcineva sau chiar de catre voi. Atunci cand priviti acest mesaj de manie trebuie sa intelegeti ca puteti schimba efectiv aceasta emotie negativa intr-o clipa, de ce nu, chiar intr-un sentiment opus, cum ar fi bunastarea sau pacea, de exemplu.

Solutia:

a) Realizati ca este posibil sa fi inteles in mod total gresit situatia, ca mania voastra cu privire la persoana respectiva care incalca regulile voastre, poate fi bazata pe faptul ca ea nu a stiut ceea ce voi considerati ca este mai important (chiar daca credeti ca a stiut).

b) Realizati ca, chiar daca o persoana a incalcatt unul dintre standardele voastre, regulile voastre nu sunt in mod necesar “regulile drepte”, chiar daca simtiti cu tarie aceasta.

c) Puneti-va intrebari cheie, cum ar fi: “Este adevarat ca acestei persoane ii pasa cu adevarat de mine?” Intrerupeti sentimentul de manie intrebandu-va: “Ce pot sa invat din aceasta? Cum pot sa comunic importanta acestor standarde ale mele acestei persoane, intr-un mod in care sa o determine sa doreasca sa ma ajute si nu sa imi incalce standardele din nou in viitor?” De exemplu, chiar daca sunteti manios, schimbati-va unghiul din care priviti lucrurile, gandindu-va: “Poate ca acesta persoana cu adevarat nu-mi cunoaste regulile.” Sau schimbati-va modul de a proceda – poate ca nu i-ati comunicat efectiv necesitatile voastra reale.

5. Frustrarea

Frustrarea se poate insinua in multe moduri. Ori de cate ori ne simtim ca si cum viata noastra ar fi blocata din toate partile sau atunci cand depunem continuu un efort, dar nu obtinem rezultate, avem tendinta de a ne lasa prada frustrarii.

Mesajul: mintea voastra considera ca ar putea fi mai bine pentru voi decat este in realitate. Frustrarea este foarte diferita de dezamagire, care este descrisa de sentimentul ca nu veti obtine niciodata ceva ce v-ati dorit foarte mult in viata. Prin contrast, desi pare paradoxal, frustrarea este un semn pozitiv. Ea arata ca solutia la problema voastra este in dezbatere, dar ceea ce realizati in mod curent nu functioneaza. In acest caz va trebui sa va schimbati modul de abordare pentru a va putea atinge telul. Este un semnal pentru voi de a deveni mult mai flexibil.

Solutia:

a) Priviti frustrarea ca pe un prieten si cautati totodata noi moduri de a obtine rezultatele scontate.

b) Urmariti sa descoperiti modalitatile de a face fata aceastei situatii. Gasiti un model, pe cineva care a gasit deja calea de a obtine ceea ce doreste. Cereti sprijinul unei astfel de persoane.

c) Fiti fascinat de ceea ce puteti invata din acea situatie, astfel incat sa ajungeti sa stapaniti aceasta provocare nu numai astazi, dar si in viitor, intr-un mod care sa va consume foarte putin timp si energie si sa va creeze intr-adevar bucurie.

(va urma)

sursa: Editura Kamala

Traind la unison cu spiritul

Un fragment din cartea “Raspunsul este simplu…iubeste-te pe tine insuti, traieste la unison cu spiritul tau!”, Sonia Choquette.

“Poate ca cel mai mare obstacol in calea iubirii de sine si a vietii traite la unison cu propriul spirit este convingerea ca nu te poti bucura de viata decat atunci cand nu ai nici un fel de probleme, nici un fel de griji si nici un fel de temeri. Statutul de om presupune din start anumite provocari carora trebuie sa le facem fata. Chiar daca nu toate sunt comparabile, nu exista om care sa nu se confrunte cu diferite greutati. De fapt, rezolvarea dificultatilor intr-o stare cat mai buna de spirit reprezinta insasi esenta experimentului de a fi om.

In calitatea noastra de fiinte umane, noi venim pe acest pamant pentru a invata anumite lectii, cea mai importanta fiind aceea de a ne aminti de natura noastra divina, chiar in timpul experientelor noastre umane. Toate aceste lectii pe care trebuie sa le invatam reprezinta o scoala pentru sufletul nostru. Unii au de invatat lectii legate de relatiile cu ceilalti, altii pe cele ale echilibrului cu ei insisi. Alte lectii se pot referi la incredere si angajament, sau la relatiile de familie. Exista lectii ale saraciei, abandonarii si pierderii, dar si lectii ale bogatiei, achizitiilor si devotiunii.Indiferent care sunt lectiile pe care trebuie sa le invatam in aceasta viata, exista cateva certitudini de care nu ne putem indoi:• Mai intai de toate, putem fi siguri ca la nivelul sufletului, noi singuri ne-am oferit ca voluntari pentru a invata aceste lectii, oricat de dure ni s-ar parea la ora actuala
• In al doilea rand, nu putem vorbi de o lectie prea dificil de invatat pentru sufletul nostru
• Putem fi siguri de faptul ca, daca invatam o lectie, urmeaza imediat o alta. Atat timp cat ramanem in viata, lectiile nu inceteaza niciodata.

Principalul motiv pentru care ne-am asumat aceasta realitate fizica este necesitatea sufletului nostru de a creste si de a se maturiza, lucru care nu devine posibil decat prin confruntarea cu diferitele provocari ale vietii. Viata este o scoala pentru suflet. De aceea, ea trebuie imbratisata si acceptata cu tot cu lectiile ei dificile. Spre deosebire de scolile de pe pamant, pe care le absolvim pentru a intra apoi in “lumea reala”, lumea “reala” a sufletului este aceea a lectiilor nesfarsite, care se succed continuu pe intreaga durata a vietii noastre fizice si al caror scop unic este evolutia spirituala.

Cu totii avem de prestat o anumita munca la nivelul sufletului. Cu totii avem de dezvoltat anumite aspecte ale personalitatii noastre pentru a ne putea maturiza din punct de vedere spiritual. De aceea, nu lasa aceste lectii sa te priveze de bucuria de a trai. Dimpotriva, cultiva aceasta bucurie a spiritului, pentru a putea trece cu succes prin examenele vietii.

Daca te privezi singur de iubire si de bunatate, vei trece prin viata fara sa inveti nimic. Este important sa iti iubesti spiritul si sa il asculti, caci altfel nu ai cum sa depasesti provocarile vietii. Iubirea de sine si manifestarea propriului spirit te pot invata lectiile pe care le ai de invatat.

Nu ii permite ego-ului sa te convinga ca problemele cu care te confrunti sunt mai grave decat in realitate sau mai serioase decat ale altor oameni, lamentandu-te din acest motiv.

Cea mai buna cale de a-ti pastra iubirea de sine si de a trai la unison cu spiritul tau atunci cand te confrunti cu diferite provocari ale vietii consta in a-ti aminti ca toate acestea sunt simple lectii. Altfel spus, nu trebuie sa te simti ca o victima. Asta nu inseamna ca unele lectii nu pot fi extrem de dificile sau de dureroase. Inseamna ca nu le vei putea depasi niciodata pana cand nu vei accepta faptul ca aceste provocari au aparut in viata ta pentru a te invata ceva valoros pe nivelul sufletului. Oricare ar fi problema cu care te confrunti, porneste de la premiza ca ea a aparut numai ca sufletul tau sa invete o lectie importanta.

In ce domeniu din viata simti ca te victimizezi? Ce anume te frustreaza? Durerea? Dificultatile vietii? Iritarea? Plictiseala? Conflictele? Indiferent in ce consta raspunsul, aceasta este lectia sufletului tau.

In continuare, intreaba-te cine pe cine domina in viata ta: egoul sau spiritul? Lectiile vietii sunt percepute diferit din cele doua perspective. Ego-ul reactioneaza in fata dificultatilor vietii intr-un mod temperamental, critic, nerabdator, se simte ranit, manios, indignat, speriat sau dezgustat. Daca experimentezi aceste simptome, inseamna ca nu traiesti in spiritul iubirii de sine, la unison cu spiritul tau. Daca ne privim problemele din perspectiva ego-ului, noi le dam intotdeauna o interpretare foarte personala. Ne simtim coplesiti, demoralizati, slabiti si speriati. Daca le privim din perspectiva spiritului nostru, ca pe niste lectii ale sufletului, legate de spiritualitate, ele devin un fel de joc interesant.

Asta nu inseamna ca nu vom simti deloc durere. Durerea face parte integranta din experienta umana. Inseamna doar ca nu trebuie sa uitam nici o clipa ca spiritul nostru este mai presus de durerea pe care o pot simti trupul sau ego-ul nostru.

La final, sa ne aducem aminte de fiecare data cand avem o problema: cu cat problema cu care ne confruntam este mai mare, cu atat mai important este sa te iubesti pe tine insuti.”

 

 

Rugaciunea – stim sa ne rugam?

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In lipsa unei practici adecvate, nu este intotdeauna usor de ajuns la aceasta veritabila putere a rugaciunii. De multe ori se trece prin faze intermediare, care nu pot fi considerate o autentica rugaciune, nu pentru ca ele nu ar avea cel putin pe moment anumite efecte, ci pentru ca ele nu apar dintr-un plin al sufletului si inimii si reprezinta mai mult o nevoie de moment. Fara a minimaliza nici efectul acestora, ca posibile etape catre o stare interioara autentic inaltatoare, de natura sa ne apropie de Dumnezeu, este bine sa cunoastem aceste forme partiale de rugaciune si sa evitam sa ramanem doar la ele, ceea ce ar fi o greseala.

Iata, in aceasta directie, clasificarea pe care o face William Carr Peel in cartea sa “Cum raspunde Dumnezeu cand omul se roaga”, cu privire la modul inadecvat de a ne ruga, lipsit de sinceritate sau de o deschidere sufleteasca reala:

Rugaciunea de tip “Sunt in criza – ajuta-ma!”

Este cazul celor ce se roaga numai in situatii de urgenta, atunci cand se confrunta cu necazuri, uitand in restul timpului aproape complet de aceasta modalitate spirituala. Nu este nimic rau in a ne ruga atunci cand trecem prin momente grele, dar este o mare greseala sa uitam de sprijinul primit imediat ce ne simtim mai bine sau am depasit momentul dificil. Aceasta arata ca intelegerea noastra asupra vietii si relatia noastra cu Dumnezeu sunt inca firave… Pentru a schimba acest mod de raportare la Dumnezeu este in primul rand necesar sa nu uitam sa ii multumim cat mai des pentru ceea ce ne ofera si sa nu uitam sa ne rugam pentru cei apropiati sau pentru oricine simtim ca are nevoie de aceasta. Acest mod de a actiona ne va face sa fim mai cuprinzatori sufleteste si sa ne extindem timpul rugaciunii si asupra unor momente ce nu privesc doar nevoile noastre. A ne ruga si pentru altii poate sa constituie pentru unele persoane o cale de vindecare sufleteasca rapida, prin amplificarea compasiunii si a atentiei. In plus, intr-una dintre miraculoasele aparitii ale Fecioarei Maria de la Fatima, Ea afirma: “Multe fiinte sunt sortite sa ajunga in infern tocmai pentru ca nu au pe nimeni care ar putea sa se roage pentru ele.”

Rugaciunea “sablon”

Este rugaciunea facuta cu convingerea ca numai anumite formulari precise pot ajunge la Dumnezeu si ceea ce nu intra in aceste canoane este fie considerat un pacat, fie nu va fi ascultat de Dumnezeu. Nici aici, greseala nu este aceea de a folosi anumite formule precise de rugaciune, ci rigiditatea sufleteasca si micimea launtrica ce ne poate face sa credem ca numai asa este corect si orice alt fel de abordare a relatiei cu Tatal Ceresc prin rugaciune este eronata. Aceasta etapa se depaseste simplu prin purtarea unui gen de dialog interior liber cu Dumnezeu, in care ii impartasim bucuriile si suferintele noastre, chiar fara a-i cere absolut nimic. Aceasta ne va deschide si incalzi sufletul astfel ca formulele rigide care pana atunci erau un fel de invocatie stearpa pentru noi, vor deveni pline de forta si viata, datorita incalzirii inimii si trezirii sufletului.

Rugaciunea de tip „troc”

Fie ca este formulata clar in acest sens sau are doar ca substrat dorinta de a obtine cu orice pret un anumit avantaj, acest tip de rugaciune se traduce in genul: “Doamne, sa facem o intelegere. Daca tu raspunzi rugaciunii mele si imi oferi ceea ce eu iti cer, atunci eu voi face la randul meu cutare lucru (voi da bani saracilor, voi dona pentru biserica, voi renunta la fumat, etc.)”. Acest gen de rugaciune prezinta o greseala de abordare si arata in mod surprinzator chiar o lipsa de credinta in Dumnezeu. De ce? Pentru ca inainte de toate iubirea si credinta, precum si intuirea puterii divine, exclud trocul si presupun abandonarea dorintelor care de multe ori pot fi de genul “vreau casa” sau masina, avantaje, pozitie sociala, prieteni etc. Exista insa si o alta posibilitate, de data aceasta pozitiva, in care vizam un scop pur spiritual, cum este cazul vindecarii de obiceiuri nefaste, de invidie, gelozie sau orgoliu, caz in care Dumnezeu ne poate raspunde cu repeziciune in masura in care suntem dispusi cu adevarat sa ii oferim “in schimb” efortul nostru de transformare si actiunile orientate in sensul ajutorarii altor oameni.

Rugaciunea de tip combativ

Este caracteristica fiintelor orgolioase care ajung nu arareori sa se supere pe Dumnezeu pentru ca, desi l-au rugat in numeroase randuri, El nu le-a raspuns la cererile lor insistente. Ei tind atunci sa Il “traga la raspundere” pe Dumnezeu pentru ca nu le-a raspuns in modul in care ei au dorit aceasta. Pentru cei ce se afla intr-o astfel de situatie e necesar sa inteleaga ca, asa cum afirma un intelept, Dumnezeu nu va raspunde niciodata intrebarilor prost puse si nici cererilor ce nu sunt in acord cu Armonia Divina. Pe de alta parte, sunt numerosi cei care considera ca nu li s-a raspuns, dar de fapt ei nu au stiut sa identifice si sa inteleaga raspunsul pe care l-au primit.

Fara indoiala ca se poate scrie extrem de mult pe tema modului de a ne ruga, a felului in care Dumnezeu ne poate ajuta sau a modului in care poate sa apara vindecarea. Toate acestea, la fel ca si relatarile care ne infioara si ne emotioneaza prin caracterul lor de revelatie si de contact cu puterile divine, nu ne sunt insa de un real folos decat intr-un singur caz: acela in care ele ne mobilizeaza pentru a incerca si a reusi sa traim in fiinta noastra aceasta realitate a comunicarii cu Tatal Ceresc prin rugaciune sincera. Odata ce am trait intens in intreaga fiinta aceasta emotie a raspunsului divin, nu vor mai exista ezitarile, indoiala sau suspiciunea vor fi risipite, iar existenta noastra poate sa capete o dimensiune noua, in care simtim ca traim mai adevarat, mai plini de iubire, deschisi fata de ceilalti si in primul rand fata de aceasta lume spirituala care este permanent prezenta in noi. Un intelept oriental afirma ca aceasta lume a spiritului la care rugaciunea ne permite sa accedem este, pentru cei ce o simt, cu mult mai reala decat cele mai solide si concrete obiecte ale acestei lumi.

Raspunsul la aceasta intrebare este chiar cheia eficientei in rugaciune. Foarte multi credinciosi se roaga zilnic, in conformitate cu religia si credinta proprie, cu cuvintele si dupa cunoasterea pe care o are. Fiecare dintre cei ce se roaga doreste, aspira, comunica sau pur si simplu se bucura in rugaciunea sa, dorind sa obtina un anumit raspuns sau semn ca ea a fost ascultata.

Ce transforma rugaciunea in “medicament”?

Ce face insa ca pentru unii rugaciunea sa fie datatoare de bucurie si de sanatate launtrica, iar pentru altii sa fie doar un obicei oarecum mecanic ce nu aduce decat putine roade? Iata cativa factori esentiali pentru ca rugaciunea sa aiba o eficienta maxima, chiar si atunci cand ne confruntam cu o situatie dificila, o suferinta sau o boala:

1. Sinceritatea si iubirea

“Este mult mai bine ca in rugaciune sa punem multa inima si putine cuvinte, decat multe cuvinte si putina inima” – acesta este indemnul pe care un intelept il adresa discipolilor sai. Rostirea mecanica si lipsita de simtire a cuvintelor unei rugaciuni nu aduce niciodata efectele dorite si chiar mai mult, poate sa ne indeparteze de ea. Mai ales la inceputul practicii rugaciunii, este bine sa alegem momente in care putem sa ramanem in liniste, fara a fi deranjati de nimeni si astfel sa ne rugam in tacere, rostind rugaciunea in minte, sau daca ne este greu, sa o facem doar cu mintea, sa o murmuram in soapta. Pentru ca sinceritatea si afectivitatea sa poata inflori in fiinta noastra este necesar sa lasam inima sa vorbeasca cat mai liber si sa exprime intr-un mod total atat sentimentele, cat si necesitatile noastre. Dumnezeu stie intotdeauna ceea ce noi avem nevoie, insa cu siguranta nu se va supara atunci cand noi vom urmari sa dialogam cu el, asa cum am face cu cea mai apropiata fiinta, impartasindu-i nevoile si bucuriile noastre. De asemenea, citirea unor texte spirituale, cum ar fi vietile sfintilor sau Biblia, poate sa ne impulsioneze sa gasim starea launtrica adecvata pentru a declansa in noi aceasta forta vindecatoare. Cei ce nu pot citi datorita suferintei sau slabiciunii, pot sa asculte ceea ce le citeste o persoana apropiata, cautand nu doar sa asculte, ci sa traiasca fiecare cuvant.

2. Perseverenta in a dialoga interior cu Dumnezeu

Acesta este un factor de o mare importanta. Indiferent daca suntem intr-o stare fizica buna sau chiar foarte proasta, vointa si perseverenta de a continua sa ne rugam poate constitui un veritabil “colac de salvare”.

Un sfant afirma faptul ca atata vreme cat fiinta nu se opreste din ruga si prin urmare creeaza premizele unei transformari interioare, Dumnezeu nu o va parasi si ea nu se va pierde, nici chiar in cele mai grele conditii de boala sau suferinta. Cu atat mai mult in cazul bolilor grave sau a situatiilor limita, rugaciunea poate sa fie cel mai puternic sprijin. Este bine ca in astfel de cazuri grave, ea sa fie realizata continuu, cu tot sufletul, avand toate sansele sa fim ajutati atata vreme cat mai putem gandi sau rosti chiar si numai cateva cuvinte.

Efortul realizat astfel se va repercuta in mod misterios asupra intregii noastre stari si chiar daca la inceput ne va putea parea steril, este necesar sa continuam, cu o cat mai deplina stare de abandon in fata vointei lui Dumnezeu. Nu trebuie sa uitam in aceasta directie ca uneori rugaciunea poate sa para o lupta in care noi infrangem in propria noastra fiinta inertia, orgoliul, atasamentele inferioare, tendintele grosiere, inchiderea sufleteasca. Din aceasta lupta interioara, in care armele noastre sunt perseverenta, linistea launtrica si iubirea, este bine sa nu ne oprim pana cand nu simtim o transformare radicala in bine in intreaga noastra fiinta, chiar daca pot exista uneori si etape mai dureroase. Daca perseverenta este o calitate care ne lipseste, putem apela in ultima instanta la o modalitate ce amplifica foarte mult eficienta rugaciunii – aceea de a ne ruga impreuna cu alte fiinte deschise fata de aceasta, in mod constant, zilnic la aceeasi ora, fie ca suntem impreuna in aceeasi camera sau chiar la distanta.

3. Perceperea raspunsului la rugaciunile noastre

Este una dintre etapele esentiale, desi foarte des neglijate. Desi exista in multi convingerea ca rugaciunea este o modalitate spirituala importanta, se ignora faptul ca Dumnezeu are intotdeauna la dispozitie toate posibilitatile de a ne raspunde intr-un mod foarte accesibil noua si de multe ori surprinzator. Atunci cand vorbim sau il rugam ceva pe un prieten ni se pare firesc ca dupa formularea cererii noastre sa asteptam tacuti ca el sa ne raspunda. Cu atat mai mult, in dialogul interior purtat cu Dumnezeu, care este de mii de ori mai constient si mai atent la fiinta noastra decat cel mai apropiat prieten, este firesc sa “ascultam” interior in tacere raspunsul la rugaciunile noastre, sa oprim pentru cateva clipe fluxul vorbirii si al gandurilor pentru a crea timpul si conditiile necesare receptionarii raspunsului.

Raspunsurile pot surveni in nenumarate moduri: in primul rand, imediat dupa rugaciunea noastra realizata in mod foarte sincer si din inima, raspunsul poate sa apara sub forma unei STARI interioare, pline de puritate, de tacere launtrica profunda, de incurajare, de iubire coplesitoare, de intensa destindere si de aparitie a unor noi perspective interioare etc.

Pe termen mai lung, raspunsurile pot surveni sub forma unei inlantuiri de actiuni semnificative care au rolul de a ne arata cum este mai bine sa actionam, de a ne scoate in cale fiinte ce ne pot ajuta sau de a ne permite sa avem acces la remediile si metodele de care avem nevoie. Odata ce am inceput sa ne rugam constant, atentia noastra trebuie sa fie mereu treaza pentru a intelege corect mesajele ce sunt sugerate pentru noi prin tot ceea ce ni se petrece si prin toate conjuncturile care apar. Perceperea acestor raspunsuri interioare care apar in timp ce ne rugam este ceea ce ne ofera totodata puterea de a continua.

Traind astfel, rugaciunea nu este un efort, ci reprezinta o comunicare plina de savoare si de pace, care ne atrage din ce in ce mai mult. Putini oameni inteleg faptul ca marii duhovnici si cei ce s-au apropiat de o stare de mare curatenie interioara nu realizeaza diferite asceze (cum sunt postul indelungat sau retragerile in pustietate) cu o inima arida si dintr-o lipsa sufleteasca, ci aceste manifestari decurg ca urmare a unor aspiratii interioare, aspiratii ale sufletului treaz si viu care incepe sa se hraneasca din alte surse decat cele ale oamenilor obisnuiti: bucuria, dragostea de Dumnezeu si de oameni, extazul mistic. Trupul ajunge in aceste conditii sa fie la randul sau hranit de catre suflet, iar vindecarea lui poate sa apara ca o urmare fireasca a acestei transformari launtrice.

Relatiile si Lectiile de viata

Atunci cind nu obtinem ceea ce dorim de la relatiile noastre, ne simtim – adesea – raniti, abuzati, respinsi, dezamagiti, amariti.

Ni se ofera, astfel, posibilitatea fie de a ramine in starea noastra de negativitate si durere sau sa folosim acest lucru ca pe o oportunitate de a invata mai multe despre noi insine, de a cauta o sursa mai profunda de securitate, de dezvoltare personala, implinire personala si dragoste pentru noi insine.

Voi prezenta cite exemple comportamentale care ne-ar putea deranja, dar care – de cele mai multe ori – contin o lectie pentru noi insine:

- ea/el ma critica

- ea/el nu raspunde la cererile si nevoile mele

- ea/el pune prea multe intrebari

- ea/el tipa si acuza

- ea/el joaca rolul de victima

- ea/el da vina pe mine pentru tot ce se intimpla

- ea/el ma ignora

- ea/el nu asculta ce ii spun, tratindu-ma cu indiferenta

- ea/el nu este constient(a) de intelegerile si responsabilitatile stabilite in comun

- ea/el nu e de acord cu mine, in legatura cu ceea ce afirm sau nu e atent(a) la ceea ce ii povestesc

- ea/el minte

- ea/el ignora nevoile mele

- ea/el nu spune ce simte, nu isi exprima sentimentele

- ea/el imi da sfaturi, desi nu le-am cerut

- ea/el este dependet(a) de mine si relatie etc

Care este lectia?

De cele mai multe ori, cautam fericirea, securitatea, protectia, dragostea si implinirea in relatiile noastre, de orice fel. Cind aceste nevoi nu sint implinite, ar trebui sa ne intrebam si sa incercam a gasi raspunsul la intrebarea: “Care este lectia mea, in acest caz?”, in loc a ne lansa in discutii interminabile si neconstructive cu partenerul/partenera de viata sau cu cei din jur.

Cheia de a descoperi raspunsul la aceasta intrebare este de a intelege ca tot ce se intimpla cu noi este rezultatul procesului numit rezonanta, “oglindire” sau proiectare a propriilor noastre probleme asupra celorlati.

Convingerile noastre, emotiile, asteptarile, temerile si atitudinile sint proiectate, oglindite, si rezoneaza cu lumea noastra exterioara, atragind exact acele comportamente si evenimente pe care le experimentam. Aceste evenimente, comportamente, sau situatii care ne creeaza senzatii neplacute, inconfortabile, neacceptabile din punctul nostru de vedere, oglindesc in mod concret o parte din noi care se cere a fi transformata sau inteleasa.

Este vorba despre un instrument foarte puternic de auto-descoperire, pentru ca ne ofera o intelegere foarte clara a ceea ce avem nevoie de a schimba in noi insine si, simultan, de a ne elibera de sentimentele negative fata de cei din jurul nostru. Ne vom da seama astfel ca atragem comportamente si evenimente care creaza realitatea noastra imediata. Exact acesti stimuli ne motiveaza sa evoluam si sa crestem spiritual, sa eliminam credintele vechi si limitatoare, sa fim mai apropiati de natura noastra spirituala.

Aceasta filosofie spirituala se bazeaza pe urmatoarele aspecte:

1. spiritul nostru nu moare odata cu trecerea in nefiinta

2. sintem total responsabili pentru realitatea pe care o experimentam

3. evoluam si ne maturizam spiritual si emotional stimulati fiind de acest proces de invatare si, uneori, cind lectia nu este asimilata, ni se dau incercari de natura sa ne determine sa o invatam. Cind ceva nu e asimilat prin intermediul iubirii pentru tot si toate, ne poate fi data suferinta, tocmai in scopul de a ne pune pe directia corecta a destinului nostru.

4. evenimentele si situatiile neplacute sint intotdeauna un prilej de crestere si evolutie interioara. La fel cum sint si evenimentele pozitive din viata noastra, pentru ca totul are un inteles.

5. sint patru factori care care atrag acesti stimuli de viata si ne creeaza realitatea subiectiva:

- comportamente si actiuni din trecut

- convingerile noastre prezente, emotii, asteptari, comportamente, temeri, conflicte interioare si rolurile pe care singuri le jucam

- lectiile specifice de asimilat, pe care sufletul nostru le-a acceptat sa le invete, inainte de a se reincarna

- modul cum interpretam evenimentele si situatiile

6. exista 4 domenii de viata prin care primim cele mai importante lectii:

- relatiile apropiate cu cei din jur (partener de viata, familie, copii, prieteni etc)

- sanatatea

- mediul de lucru (cariera, colegi)

- diverse evenimente importante din viata, cum ar fi: casatoria, divortul, accidente, pierderi, cistiguri, razboi, schimbari puternice

7. cele mai multe lectii le gasim in situatii si modele comportamentale care ne deranjeaza, ne creeaza suferinta, sau care nu ne dau satisfactii

8. lectiile pe care le avem de invatat sint multiple, dar majoritatea se incadreaza in urmatoarele categorii generale:

- pentru a transforma credintele si dorintele subconstiente

- pentru a schimba atitudinile si comportamentul nostru

- pentru a schimba modul nostru de viata

- pentru a invata sa facem eforturi de a imbunatati lumea din jurul nostru, atit cit ne este permis.

9. In general, lectiile implica transformarea cedintelor noastre, care pot fi impartite in urmatoarele categorii:

- convingeri care trebuie schimbate, in scopul de a nu mai atrage persoane si situatii care ne deranjeaza sau creeaza suferinte

- convingeri care trebuie schimbate in scopul de a invata toleranta si de a accepta lucrurile si evenimentele din viata noastra, asa cum sint

- convingeri care trebuie schimbate in scopul de a invata sa comunicam mai eficient cu alte persoane din jurul nostru

- convingeri care trebuie schimbate in scopul de a invata sa crestem spiritual, in mod activ

Citeva exemple de lectii posibile:

a) in cazul in care sufletul nostru a ales sa invete lectia increderii in sine, in mod natural ne vor fi date situatii in care sa avem senzatia ca nimeni nu ne ajuta, ca nimeni nu ne sprijina atunci cind avem nevoie, ca toata lumea e impotriva noastra. In acest fel, nu vom putea gasi nici un sprijin extern, scopul fiind de a invata sa avem incredere in fortele noastre proprii si sa nu ne mai bazam pe altii

b) in cazul in care sufletul nostru a ales sa invete lectia auto-acceptarii si a iubirii de sine, ne vom confrunta cu situatii in care vom avea sentimentul ca nu sintem acceptati si iubiti de ceilalti, mesajul transmis indirect fiind ca este necesar sa dezvoltam bazele interioare ale auto-acceptarii.

d) daca am ales ca sufletul nostru sa invete sa invinga o teama, atunci vom atrage sau vom crea la nivel subconstient acele imprejurari care ne vor pune fata in fata cu teama sau frica respectiva, in scopul de a o elimina.

e) In cazul in care trebuie sa eliminam un aspect negativ al nostru – cum ar fi de exemplu, egoismul – atunci, cu siguranta, vom intilni oameni care ne vor arata ca nu le pasa de noi si ne trateaza in mod egoist.

Intelesurile lectiilor noastre de viata, pot fi multiple. Ni se ofera mereu “semnale” – fie prin oamenii care ii intilnim, fie prin experientele de viata – cind sintem pe calea corecta si cind nu, asupra a ce trebuie sa constientizam si sa lucram la nivel interior. Transformarea interioara nu este un proces pe care sa il realizam de pe o zi pe alta. Solicita doar implicare, dorinta de transformare si intelepciune launtrica.

 

Pe aceeasi tema mai puteti citi:

http://drumuricatretine.wordpress.com/2009/10/28/relatiile-karmice-si-scopul-lor/

Acceptarea – primul pas spre transformare

Oare intelegem cu adevarat semnificatiile cuvantului “acceptare”? Oare reusim sa ne imaginam viata fara ganduri negative fata de anumite situatii si persoane, fara judecati critice fata de noi si fata de cei din jur ? Oare ne imaginam cum ar arata viata noastra daca pur si simplu am practica acceptarea?

Am gasit referitor la acest subiect doua fragmente din doua carti de suflet : “Intimitatea – increderea in sine si in celalalt” Osho, si “Scrisori din cer“, Gloria Wendroff. Primul fragment de refera la acceptarea de sine si la evolutie spirituala, pentru ca totul porneste de la propria persoana si se indreapta catre ceilalti:

“ Daca te accepti pe tine, incepi sa accepti totul. Daca te respingi, respingi universul, respingi existenta. Daca te accepti, accepti existenta; atunci nu mai ai nimic de facut decat sa sarbatoresti. Atunci nu te mai plangi de nimic, nu mai pizmuiesti pe nimeni, te simti recunoscator. Atunci viata e buna si moartea e buna, atunci bucuria e buna si tristetea e buna, atunci e bine sa fii cu persoana iubita si e bine sa fii si singur. Atunci tot ce se intampla e bine, pentru ca se intampla din intreg. Dar de secole intregi omul este conditionat sa nu accepte.

Toate culturile din lume otravesc mintea omului, pentru ca toate se bazeaza pe o singura idee: ideea de imbunatatire, de perfectionare. Ele toate creeaza in om o stare de neliniste – o stare de tensiune intre ceea ce este omul si ceea ce ar trebui sa fie. Orice „ar trebui” creeaza neliniste. Daca exista un ideal care trebuie infaptuit, cum sa fii in largul tau? Cum sa te simti acasa? Nu poti trai nimic total, pentru ca mintea se gandeste la viitor. Iar acel viitor nu vine, nu poate sa vina, pentru ca insasi natura dorintei il face imposibil – cand vine, iti imaginezi alte lucruri, iti doresti alte lucruri. Intotdeauna iti imaginezi o stare de lucruri mai buna. Si astfel esti vesnic nelinistit, incordat, ingrijorat. Asa traieste omenirea de secole intregi.

Dar ia aminte, nu spun ca imbunatatirea nu se petrece, ci ca nu te poti imbunatati singur. Cand nu mai cauti sa te imbunatatesti, te imbunatateste viata. In acea stare de relaxare, in acea stare de acceptare, viata incepe sa te mangaie, viata incepe sa curga prin tine. Si cand nu te mai plangi de nimic, cand in tine nu mai exista pizma, infloresti. Asa ca vreau sa-ti spun urmatorul lucru: accepta-te asa cum esti. Este cel mai greu lucru din lume, intrucat intra in conflict cu educatia ta. De la inceput ti s-a spus cum ar trebui sa fii. Nimeni nu ti-a spus ca esti bun asa cum esti, toti ti-au introdus in minte diverse programe. Invatatura mea e simpla: Nu amana viata. Nu astepta ziua de maine, ea nu vine niciodata. Traieste astazi !”

Apoi, fragmentul din cartea “Scrisori din cer” vine sa completeze perfect intregul tablou, referindu-se la relatia de acceptare pe care ar trebui sa o avem cu ceilalti:

„ Fiti bucurosi pentru varietatea de imperfectiuni din care este creata lumea. Fiti fericiti pentru existenta a ceea ce vi se opune. Fiti fericiti pentru toti aceia care sunt mai putin perfecti decat voi, caci ei ocupa un loc diferit in lume. Poate ca locul lor este de a va evidentia pe voi, care trebuie sa rezolvati ceva din interiorul vostru.

Doar nu acuzati o magnolie pentru ca are alte flori decat cele ale unui mar. Nu dojeniti narcisele pentru ca sunt diferite de trandafiri. Exista loc pentru toata lumea. Si toti cei care vad asta sunt privilegiati.

Un singur lucru nu se incadreaza in rolul vostru si anume sa fiti cel care il corecteaza pe celalalt, care il face mai bun. Nu i-am dat nimanui acest rol. Nu exista nimeni caruia i l-as da. Dezaprobarea este inainte-mergatoare dorintei de a corecta. Numai iubirea este cea care duce la schimbare.”

sursa: Aimee

Viitorul – e bine sa-l cunoastem?

Omenirea a fost preocupata, inca din cele mai vechi timpuri, de misterele care se ascund in spatele viitorului. Fie ca a fost vorba de Oracolul din Delphi, fie de alte metode de a afla viitorul numite “arte divinatorii”, fie de tot felul de traditii populare specifice fiecarei tari, fie (mai nou) de o stiinta numita “viitorologie” – toate arata preocuparea omului de a descifra limbajul ascuns al viitorului.

De ce se doreste cunoasterea viitorului?

Mi-am pus de multe ori intrebarea aceasta, dar mai ales in ultimul timp, cind mi-au parvenit tot mai multe solicitari pe adresa de email, legate de previziuni astrologice, pe termen scurt sau lung (previziuni astrologice pina in 2040, de exemplu).

Cu tot respectul pe care il am pentru cei care mi se adreseaza solicitindu-mi sprijinul, de partea de astrologie previzionala, nu ma ocup! Nu are nici o legatura cu lipsa cunoasterii acestui domeniu, ci cu niste aspecte pe care le voi prezenta in continuare.

Astrologia este interpretata, de multe ori, doar unilateral si pusa alaturi de alte metode de cunoastere a viitorului (poate de aceea, astrologia este si privita de catre Biserica Ortodoxa cu atita circumspectie).

Pentru mine, astrologia reprezinta una dintre metodele de (auto)cunoastere – una dintre multe cai care mi-au fost aratate -, la fel cum este si psihologia. Daca ii dam un inteles corect, ea ne poate fi de un real folos, atit timp cit nu devenim “sclavii” puterii astrelor.

Desigur, exista multe predispozitii astrale pe harta unei persoane in momentul nasterii. Dar mai exista si multe altele: exista credinta intr-un Plan Divin pentru fiecare dintre noi, exista Liber Arbitru, exista puterea gindurilor (sau Legea Atractiei), exista invatarea din greseli, exista semne ce ne sint date de-a lungul vietii etc. Important este cum corelam, in mod echilibat, toate aceste aspecte in cadrul existentei noastre.

Revenind la astrologia previzionala: nici un astrolog – oricit de inzestrat cu cunoastere si pregatire practica ar fi – nu poate cunoaste 100% ce vei face tu, intr-o anumita perioada. Viitorul nu e batut in cuie, dupa cum cred ca multi ati experimentat asta, deja. Trebuie stiut de la bun inceput ca ceea ce ne spune un astrolog ca fiind previziune reprezinta doar o probabilitate, si nicidecum un verdict!

Predispozitiile astrale, de exemplu, sint insotite in permanenta de exercitarea Liberului Arbitru si de puterea gindului. Ce inseamna asta? Sa presupunem ca astrologul iti spune ca in perioada X sint posibile conflicte cu soacra (exemplu e dat aleatoriu, inlocuiti voi cu orice altceva doriti). Ce se intimpla in cele mai multe cazuri? Persoana respectiva incepe a se focusa pe posibilul conflict (chiar numai in ideea ca incearca sa il evite, la nivel subtil, tot pe asta se concentreaza). Simpla concentrare – intr-un fel sau altul pe acest aspect – va atrage cu siguranta spre acea persoana evenimentul respectiv. Iar Legea atractiei si-a spus cuvintul. O alta varianta la exemplu de mai sus, ar fi urmatoarea: exact in perioada in care este prognozat conflictul, trebuie sa pleci in delegatie sau pleci in concediu. Practic, sint imputinate sansele de a intra in contact direct cu soacra si sa ai altercatii, din ce te miri ce. In cazul de fata, fie a intervenit Liberul Arbitru, fie Entitatile Spirituale care au considerat ca nu trebuie sa treci prin acel conflict.

Este un simplu exemplu care te poate ajuta sa intelegi cum si cit functioneaza o dorinta de a cunoaste viitorul. De aceea am si afirmat, ca nimeni – din planul lumesc – nu poate sti ce iti rezerva, in totalitate, viitorul.

Am intilnit multi oameni “dependenti” de astrologi, in privinta aflarii acestui viitor potential (pentru ca si aceasta este o forma de dependenta sau de atasament, fie chiar si la nivel subconstient, chiar daca nu este recunoscuta).

Iar pe de alta parte, la nivel psihologic si spiritual, aceasta dorinta de ghidare dupa previziuni indica o mare frica de acel viitor, o lipsa de incredere in propria persoana, in puterea interioara cu care ne-a inzestrat Dumnezeu, in ghidarea noastra interioara data de suflet si de Entitatile spirituale care vegheaza in permanenta asupra noastra, lipsa sperantei, abandonul in fata provocarilor vietii, lipsa increderii in semnele ce ne sint data la tot pasul, lipsa increderii cu putem alege cu intelepciune etc.

Poate ar fi mai intelept sa incepem sa ne cunoastem cu adevarat si sa lucram asupra noastra in mod constient. Sa invatam din greselile trecutului, pentru ca altfel lectia va fi repetata pina o invatam (si aici nu e vorba ca cineva ne “pedepseste”, ci e unul dintre modurile in care functioneaza Universul impreuna cu Legile Spirituale). Sa traim prezentul si sa nu ne proiectam fricile in viitor (pentru ca altfel ele chiar vor deveni realitate), sa invatam sa nu mai alergam inaintea timpului incercind sa ne aflam viitorul, ci mai degraba sa ne traim viata si clipa prezenta cum putem mai armonios si in echilibru sufletesc si cu credinta.

Nu degeaba intelepciunea straveche spune: “Dumnezeu nu iti da mai mult decit poti duce”, “Cum iti asterni, asa dormi”!

Fii sigur(a) ca atunci cind esti in acord corect cu tine si cu restul lumii, toate fortele Universului te vor ajuta sa ai viitorul care iti este necesar din punct de vedere spiritual!

Viata ca Magie

Un fragment din “Cartea Magiei Divine” de Omraam Mikhael Aivanhov

Magia este toata existenta noastra

“Pentru majoritatea oamenilor cuvântul «magie» este un cuvânt care îngrijoreaza. Am vazut oameni îngroziti când se pronunta acest cuvânt în fata lor. Si totusi, toti fac magie, nu fac decât aceasta, numai ca ei cred ca în magie este obligatoriu sa faci anumite ceremonii purtând vesminte bizare, bolborosind incantatii, pronuntând formule de conjuratie, de vraja, si manipulând, în mijlocul vaporilor mai mult sau mai putin rau-mirositori, tot felul de obiecte. Si tocmai aici se însala.

Magia este toata existenta noastra. Toate actele (adica gesturile, privirile, cuvintele), toate sentimentele si gândurile sunt magice. Tot ceea ce omul este susceptibil sa faca în cele trei planuri: fizic, astral, mental, este magie. Si dupa natura buna sau rea a ceea ce face, daca construieste sau distruge, daca creeaza armonie sau dezordine, el se manifesta ca un mag alb sau negru. Numai ignoranta oamenilor îi împiedica de a sti unde se afla si ce fabrica.

Desigur, pentru majoritatea oamenilor, se poate spune ca actele lor nu sunt nici perfect albe, nici perfect negre, ei nu sunt cu adevarat puternici într-o forma de magie sau în alta. Dar faptul ca fiecare barbat si fiecare femeie este un magician, o magiciana, este absolut adevarat.

Când aveti sentimente rele, gânduri rele, este vorba deja de magie neagra, pentru ca murdariti, dezagregati ceva, si dupa legile universale, tot ceea ce produce un astfel de efect intra în categoria magiei negre. Si tot ceea ce este armonizeaza, construieste, înfrumuseteaza, ilumineaza, intra în categoria magiei albe. Deci, în loc de a scoate strigate când aud vorbind de magia neagra, oamenii ar face mai bine sa constientizeze importanta a tot ceea ce fac. Da, pentru ca vedem destui oameni care n-au deschis niciodata o carte de magie neagra, care nici macar nu cred ca magia neagra este posibila, dar care, prin comportamentul lor, sunt în realitate adevarati magicieni negri.”Curatenia din câmpurile energetice

“Un mag este un medium care furnizeaza spiritelor materia prima, gratie careia ele pot intra în contact cu planul fizic si pot actiona asupra lui. Natura preocuparilor sale, activitatile sale fac ca sa se degaje din el fluide determinate si aceste fluide permit spiritelor de a lua forma si de a actiona.

Astfel, multi devin candidati pentru Loja neagra, pentru ca nu pot obtine rapid toate aceste avantaje fara a manifesta egoism, duritate, necinste. Dar Loja alba, si ea, trimite o delegatie; si aici sunt creaturi magnifice care încearca sa lumineze oamenii despre toate binecuvântarile care-i asteapta, daca se angajeaza pe drumul luminii.

Spiritele raului si cele ale binelui lucreaza în acelasi fel, dar în directii opuse. Metodele sunt aceleasi, nu este nici o diferenta, în afara de scop, de directie. Spiritele binelui va spun: “Se poate sa nu obtineti nici gloria, nici bogatie, pentru ca ele sunt ale Printului acestei lumi, dar noi avem alte lucruri sa va dam: lumina, pacea, cunoasterea si, mai ales viata, viata abundenta. Vreti sa veniti cu noi?” Daca sunteti luminati, daca aveti discernamânt, ascultati vocea spiritelor celeste; daca nu, desigur, veti cadea în capcanele spiritelor tenebroase. Nu exista creaturi în fata carora spiritele luminoase sa nu se prezinte, dar daca aceste creaturi ramân surde la vocea lor, ce pot ele face? Sunt obligate sa le abandoneze si sa le lase în fata propunerilor Lojei negre, care se prezinta într-un mod mult mai încântator pentru ele, pentru ca se refera la nevoile si satisfactiile planului fizic. Cât despre nevoile planului spiritual, ne simtim mai putin stimulati sa le satisfacem – este atât de departe! – si astfel ne lasam în voia spiritelor tenebroase”.

Gândurile si sentimentele creeaza

“Da, si mai departe vedem consecintele: tot ceea ce emana dintr-o fiinta care refuza sa ia drumul ascensional al luminii, al dragostei, al dezinteresului, este prozaic, tern, distructiv. Peste tot pe unde trece aceasta fiinta, fara a o sti, fara a vrea, produce stricaciuni. Cum? Imaginati-va ca detestati pe cineva: spuneti des ca v-ar aranja mai bine sa fie mort. Desigur, nu ati merge pâna la a-l omorî, nu se decide chiar asa de usor o crima, pentru ca va expuneti la riscuri. Dar va gânditi la aceasta moarte, o doriti… Ei bine, sa stiti ca veti fi responsabili de moartea altcuiva din oameni. Pentru ca dorintele voastre, gândurile voastre circula si influenteaza undeva, mai departe, persoane care sunt în aceeasi dispozitie ca si voi si care doresc, la rândul lor, sa scape de un dusman. Daca dorinta lor de razbunare este mai puternica, sau daca au o vointa mai mica de a rezista instinctului lor criminal, într-o zi, sub influenta a ceva pe care ele nu-l înteleg – un impuls, un curent care-i poarta – ele comit o crima. Nu veti sti niciodata nimic, dar în realitate, si voi veti fi indirect vinovati. Si într-o zi, vi se vor prezenta consecintele gândurilor, sentimentelor si dorintelor voastre negative, veti fi înspaimântati sa vedeti ca ati fost cauza atâtor nenorociri.

Din contra, daca toata viata voastra v-ati straduit sa nu aveti decât gânduri si sentimente de lumina si dragoste, ele vor circula si vor influenta favorabil multe persoane de pe pamânt. Si aici, atunci când veti merge în cealalta lume, vi se vor arata toate realizarile bune a caror cauza ati fost.

Dumnezeu nu l-a pedepsit niciodata pe Diavol pentru ca tenteaza oamenii; oamenii sunt cei care trebuie sa fie mai tari si mai luminati, ei trebuie sa înteleaga unde înfloresc cu adevarat, trebuie sa înteleaga de ce este preferabil de a lua o anumita directie decât de a lua alta. Trebuie sa fie convinsi cu adevarat. Nu ar fi un veritabil avantaj pentru o fiinta umana sa fie împinsa împotriva vointei ei pe drumul binelui si al luminii. Creatorul si spiritele celeste o lasa libera pentru a-si dezvolta constiinta si a învata sa devina responsabila de orientarile ei. Deci de noi depinde sa ne întrebam în fiecare zi: “Sa vedem, astazi, ce am spus, ce am facut? Care au fost gândurile, sentimentele mele?”.

Si daca ati actionat rau, daca ati avut sentimente rele, gânduri rele trebuie sa reveniti pentru a o lua pe un alt drum. Cel ce intra în viata spirituala este obligat sa ia în considerare lucrurile cu o constiinta largita; el trebuie sa-si dea seama ca exista legi pe care el nu le cunoaste si trebuie sa înteleaga acum necesitatea de a le cunoaste si de a le respecta. Magia nu este numai un act al vointei, ea îmbratiseaza totalitatea activitatilor umane.”